Cunoscutul om de stiinta britanic Stephen Hawking a fost omagiat in ziua in care a implinit 70 de ani, insa starea de sanatate precara l-a impiedicat sa participe la manifestarile care i-au fost dedicate, transmite Reuters. Hawking a fost laudat de colegii sau ca unul dintre cei mai inteligenti fizicieni de la Einstein incoace.

Renumitul om de stiinta Stephen Hawking a declarat ca femeia este cel mai mare mister al Universului, transmite Reuters. Hawking a facut aceasta afirmatie intr-un interviu pentru revista "New Scientist", cu cateva zile inainte de a implini 70 de ani.

Codul Copiale este o misterioasa criptograma, cu aproape 75.000 de caractere, si care a fost regasita intr-o universitate din Berlinul de Est la sfarsitul Razboiului Rece. Ea este atribuita unei societati secrete germane din secolul al XVIII-lea. Oamenii de stiinta de la universitatile California de Sud (SUA) si Uppsala (Suedia) au reusit sa decripteze o parte din acest document gratie unui algoritm de detectare si de traducere, scrie Los Angeles Times, citat de Slate.fr.

Daca stiinta ne ofera ideea de minte, dar ne distruge ideea de suflet, cum putem sa gandim despre bine si rau? Care a fost rolul stiintei in legitimarea totalitarismului nazist si stalinist? De ce marxismul  nu este cu adevarat materialist? Putem fi fiinte morale si, in acelasi timp, sa credem in materialismul radical al universului? Ce rol trebuie sa joace stiinta in societate si viata politica? De ce credem in lucruri pe care nu le intelegem si cum se creeaza un guru intelectual din obscuritatea ideilor? Aflat in Romania pentru conferinta Open Mind, Dan Sperber a discutat despre importanta stiintelor cognitive pentru felul in care intelegem lumea in care traim.

A doua zi a conferintei Open Mind a oferit participantilor sapte prelegeri din partea unora dintre cei mai importanti specialisti in stiintele cognitive. Invitatii au prezentat directiile principale de cercetare ce vor fi abordate in cadrul programului de master organizat de Facultatea de Filosofie, de la provocarile biologiei evolutiei pentru folosofia mintii la dezvoltarea cognitiva a copiilor nou-nascuti.

Exista liber arbitru daca mintea noastra este un mecanism neuronal determinat cauzal? Este rasul un efect al selectiei naturale la nivelul mintii? Poate filozofia sa ramana izolata de stiintele naturii? Filozoful Daniel Dennett a abordat aceste intrebari cu ocazia decernarii titlului de Doctor Honoris Causa al Universitatii Bucuresti. Dennett, unul dintre cei mai importanti teoreticieni ai filozofiei mintii, si-a prezentat ideile cu ocazia inaugurarii programului de stiinte cognitive Open Mind din cadrul Facultatii de Filosofie a Universitatii Bucuresti.

Un nou experiment dovedeste ca cimpanzeii au capacitatea de a rezolva probleme complicate, mai ales daca recompensa consta in ceva de mancare. Cimpanzeilor li s-a pus o aluna pe fundul unui recipient de sticla care continea putina apa si li s-a dat un rezervor cu apa alaturi, obiectivul fiind ca ei sa poata scoate aluna din micul recipient. Unii au scupiat in mivul tub apa luata din rezervor, altii au urinat, cert este ca multi dintre ei au reusit sa ia aluna, dovedind o abilitate deosebita in rezolvarea problemelor, noteaza BBC

Exista idei false care au generat mai multa cunoastere decat ideile adevarate. Exista obsesii care au pus in miscare expeditii, an dupa an, si care, in ciuda faptului ca s-au dovedit iluzorii, au sfarsit prin a schimba lumea. Una din acestea s-a numit "cautarea pasajului de nord-vest". Una dintre ideile fixe care au animat marile explorari geografice in ultimii 400 de ani. O incercare aproape imposibila: trecerea din Atlantic in Pacific prin Nordul Canadei: milioane de kilometri patrati de gheata, tundra, insulite, stramtori acoperite de gheturi mai tot timpul anului.

In acest week-end s-au implinit 90 de ani de la unul dintre cele mai celebre experimente din istoria fizicii: primul experiment care a confirmat Teoria Generala a Relativitatii. Experimentul - sau, mai precis- observatia efectuata de savantul britanic Arthur Eddington, in ultimele zile ale lui mai 1919, pe insula Principe, in apropierea coastei de Vest a Africii. Expeditia lui Eddington este citata in orice manual de istoria stiintei: in 1919, teoria lui Einstein avea nevoie de o confirmare experimentala. Un astfel de test, insa, nu era simplu. A fost nevoie de o expeditie de cateva luni si de ocazia nesperata a unei eclipse totale de soare.

Se cauta o noua generatie de minti stralucitoare care sa inteleaga si sa iubeasca stiinta. Si sa aiba, in plus, talentul de a-i face si pe altii sa inteleaga si sa iubeasca stiinta. Se numeste FameLab si este un concurs cunoscut in lumea intreaga. Selectia pentru FameLab a inceput si in Romania.

Analiza chimica a unor dinti poate completa povestea descoperirii Americii. Aceasta este miza unui studiu realizat de o echipa de arheologi de la Universitatea din Winsconsin-Madison. Subiectii sunt o serie de schelete dezgropate din micul cimitir al uneia dintre primele colonii europene: La Isabela, un orasel fondat de Cristofor Columb.

Ce mai inseamna Calusul astazi? Cine sunt europenii necunoscuti? Unde poti observa soarele si luna? Vrei sa participi la o conferinta (Excellence in computer simulations – Prof.dr. Leo Kadanoff) sau o dezbatere despre arhitectura (Urbanology – Crash courses on a “science” in crisis)? Vezi calendarul lunii martie si participa la evenimentele care te intereseaza.

British Library din Londra celebreaza cele doua secole scurse de la nasterea lui Charles Darwin cu o expozitie care incearca sa dezvaluie personalitatea care a stat in spatele “Originii speciilor” si momentele importante ale vietii sale. Despre ce e vorba?

O firma americana specializata in cautarea epavelor celebre a anuntat descoperirea unei corabii legendare: HMS Victory, scufundata de furtuna in 1744 intr-un dezastru marin ramas in istorie. Peste 1000 de marinari disparuti, 100 de tunuri, un posibil tezaur. Si nici un supravietuitor. HMS Victory era nu doar mandria flotei engleze ci si cea mai mare nava de razboi din lume, la data scufundarii.

Anul 2009 a fost desemnat anul mondial al astronomiei pentru a celebra aniversarea a 400 de ani de cand Galileo a folosit pentru prima oara telescopul pentru a se uita la stele. Si a descoperit ca Universul nu arata deloc asa cum isi imaginau contemporanii sai. In cartea in care si-a publicat descoperirile, Mesagerul stelar (1610), Galileo Galilei pretinde ca a fost prima persoana care a folosit telescopul pentru a studia cerul. S-ar putea insa ca lucrurile sa nu stea chiar asa. Spectatorii prezenti la gala inaugurala de la Paris a Anului Mondial al Astronomiei au putut vedea, expuse, spectaculoase harti ale lunii facute nu la Padova, ci in Anglia, in urma unor observatii astronomice prin luneta, in primavara anului 1609. Nu de Galilei, ci de Thomas Harriot. Un savant prodigios despre care, astazi, se stie mult prea putin.

Plajele, locul in care se intalnesc uscatul cu apa, sunt printre cele mai dinamice medii de pe Pamant. Dimensiunile lor se modifica permanent, in ultimele secole si datorita interventiei omului. Cum aratau insa tarmurile inainte de extinderea exploziva a localitatilor din vecinatatea marii? Iata o enigma a carei dezlegare poate fi gasita in tablourile de acum mai bine de 100 de ani. 

2009 este anul in care se implinesc 200 de ani de la nasterea lui Charles Darwin, poate cel mai influent naturalist din istoria omenirii. Tot in 2009 se sarbatoresc si 150 de ani de la publicarea "Originii speciilor", lucrarea fundamentala a lui Darwin, care avea sa schimbe radical conceptele privind aparitia si evolutia vietii pe Terra. Dar - cine a fost Charles Darwin?

Anul 2009 va fi anul international al astronomiei. Se celebreaza, in acest fel, 400 de ani de la primele observatii astronomice facute de Galilei, cu ajutorul lunetei. 400 de ani de la un moment crucial care a schimbat istoria stiintei, si, poate, istoria lumii moderne. « Cazul Galilei » a inceput cu o carte si cateva pamflete si nu este inchis nici acum. Abia in 1992 sentinta de condamnare pentru erezie a fost ridicata de Vatican, iar faptul ca saptamana aceasta papa Benedict al XVI-lea a laudat contributia lui Galileo Galilei la mai buna intelegere a Universului si a legilor naturii a ajuns in fluxul principal de stiri al tuturor agentiilor de presa. Dar ce aniversam, de fapt, in 2009? De ce sta anul international al astronomiei sub numele lui Galileo Galilei?

Premiul Nobel pentru fizica a recompensat anul acesta cercetari din domeniul fizicii particulelor. Premiatii sunt printre autorii importanti in construirea unora dintre teoriile “tari” ale momentului, Modelul Standard al particulelor elementare şi teoria superstringurilor. De fapt, premiul a fost impartit in doua. O jumatate este pentru unul dintre cei mai citati fizicieni ai momentului, Yoichiro Nambu, unul dintre parintii teoriei superstringurilor. Cealalta jumatate se imparte intre Makoto Kobayasi şi Toshihide Maskawa, doi cercetatori care au avut contributii importante la teoria particulelor elementare cunoscuta sub numele de Modelul Standard.

Dupa 25 de ani! Asa ar putea fi intitulat Premiul Nobel pentru Medicina din acest an, care a fost impartit de catre doi francezi si un neamt. Acestia au fost incununati pentru descoperirea virusilor responsabili pentru aparitia SIDA si a cancerului cervical. Cei doi francezi sunt Francoise Barre-Sinnousi de la Institutul Pasteur si Luc Montaigner. In anul 1983, au identificat virusul HIV-1, cel care cauzeaza maladia SIDA. Descoperirea celor doi a venit la 2 ani de la identificarea, in anul 1981, a primelor cazuri de SIDA.
Citeste si un interviu cu Mihnea Bostina, cercetator la Harvard School of Medicine din Statele Unite, pe tema premiului Nobel pentru Medicina