Originile Homo sapiens sunt cu peste 100.000 de ani mai vechi decat se crede, arata cercetarile asupra unor oase descoperite intr-un sit arheologic din Maroc. "Se credea ca leaganul umanitatii a fost in estul Africii, acum 200.000 de ani, insa datele noastre arata ca Homo sapiens s-a raspandit pe intregul continent african acum 300.000 de ani", spune Jean-Jacques Hublin, liderul proiectului arheologic. Cele mai vechi fosile descoperite si datate cu siguranta erau pana acum din situl etiopian Omo Kibish si apartin unor oameni care au trait acum 195.000 de ani.

Fizicienii au reusit sa creeze un fluid cu "masa negativa", care accelereaza inainte atunci cand este impins inapoi, scrie BBC.

Echipa de cercetatori de la Large Hadron Collider beauty experiment (LHCb), din cadrul CERN, a anuntat descoperirea unui nou sistem de 5 particule subatomice, intr-o singura analiza. Descoperirea este exceptionala avand in vedere ca observarea a cinci noi stari de o data este un eveniment unic, anunta Organizatia Europeana pentru Cercetare Nucleara.

Fizicienii teoreticieni au propus o noua ipoteza care intentioneaza sa conecteze lumea vizibila a fizicii cu fortele ascunse ale Universului: ce ar fi daca ar exista un portal care sa uneasca modelul standard din fizica clasica cu materia intunecata si energia intunecata? Portalurile reprezinta incercarea fizicienilor de a explica cum aceste doua lumi aparent separate interactioneaza pentru a forma lumea in care traim, in conditiile in care modelul standard nu poate explica tot ceea ce vedem in Univers.

Nanomasinile, a caror descoperire a fost recompensata cu Premiul Nobel in Chimie in 2016, permit realizarea lucrului mecanic la cele mai mici dimensiuni. Problema majora la manipularea nanomasinilor era ca motoarele moleculare pot functiona doar intr-o singura directie. O inventie a mai multor cercetatori francezi, la care a colaborat si Daniel Funeriu, fost ministru al Educatiei, va permite controlarea masinilor moleculare cu o precizie similara unei cutii de viteze.

Acceleratorul de particule de la Geneva ar putea fi unul dintre cele mai impresionante experimente stiintifice din lume de la aceasta data. In Large Hadron Collider (LHC) de la CERN, protonii sunt accelerati pana la viteze apropiate de viteza lumini si apoi loviti unul de altul. Cercetatori din intreaga lume urmaresc aceste coliziuni subatomice si inregistreaza ce se intampla. Pana acum, au asistat la crearea plasmei quark-gluon (cea mai densa materie care exista in afara gaurilor negre), au gasit dovezi impotriva supersimetriei si au descoperit bosonul Higgs, un rezultat care a fost premiat cu un Nobel pentru fizica.

Un nou rezultat obtinut in urma unui nou experiment realizat in acceleratorul de particule de la Geneva, CERN, ar putea contribui la gasirea unei explicatii la enigma formarii universul nostru din materie si nu antimaterie, informeaza Symmetry Magazine. Cosmologii propun ca Big Bang-ul a produs o cantitate egala de materie si antimaterie, ceea ce reprezinta o enigma, pentru ca materia si antimateria se anihileaza atunci cand intra in contact, formand energie pura. Fizica particulelor cauta diferentele minuscule dintre materie si antimaterie, ceea ce ar putea explica de ce universul nostru este format din planete si stele, si nu dintr-un amalgam de lumina si energie.

Cercetatorii au filmat, in premiera, un "boom sonic" creat de lumina - cunoscut oficial sub numele de con Mach fotonic - folosind un nou tip de camera cu viteza foarte mare ce poate capta 100 de miliarde de cadre pe secunda, scrie Science Alert.

Astrofiziciana americana Vera Rubin, care a relevat existenta materiei negre, unul dintre marile mistere ale Universului, a murit duminica la Princeton (nord-est), la varsta de 88 de ani, scrie AFP.

Oamenii de stiinta sustin ca este posibil sa fi gasit cauza principala a problemelor de vedere care ii afecteaza pe unii astronauti, dupa ce cativa au inceput sa acuze vedere neclara dupa mai multe misiuni in spatiu, alaturi de alte modificari de natura fizica, potrivit BBC.

In 1994, intr-o seara calduroasa de vara din Erice, Sicilia, doi fizicieni au pus un pariu pe una dintre legile naturii, relateaza The Economist. Pariul, facut intre Kenneth Lane si David Gross, viza supersimetria, sau "Susy" pe scurt, o teorie care postuleaza ca toate particulele fundamentale au echivalente supersimetrice, mai grele, numite sparticule.

Cercetarea stiintifica este un joc cu modele dezvoltate, deja existente sau realizat de cercetator, iar cu ajutorul acestor modele se poate aproxima realitatea fizica, insa "adevarul final il da experimentul", le-a spus joi fizicianul Dorin Poenariu de la  Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara (IFIN) tinerilor  olimpici prezenti la masa rotunda "Joc si cercetare", organizata de Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Inginerie Electrica (ICPE-CA). Directorul general al institutului Wilhelm Kappel a aratat ca cercetarea trebuie inteleasa ca un joc facut din pasiune, un joc care are reguli, ca oricare altul, si anume teoremele stiintifice.

Universitatea Babes-Bolyai (UBB) din Cluj Napoca a lansat vineri un proiect care are ca scop dezvoltarea unor sisteme de reducere a expunerii populatiei la radon, gaz radioactiv considerat a avea un rol important in producerea cancerului bronho-pulmonar, dar si a leucemiei, informeaza Mediafax. Radonul este un gaz radioactiv natural care se degaja din interiorul solului si se infiltreaza in case prin structura de rezistenta sau prin crapaturile placii, catre sol, avand un nivel mai crescut al concentratiei in apartamentele sau salile aflate la demisolul sau parterul cladirilor, dupa cum explica managerul acestui proiect, Alexandra Cucos Dinu.

Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat miercuri cercetatorilor ean-Pierre Sauvage (francez), J. Fraser Stoddart (britanic) și Bernard L. Feringa (olandez), pentru crearea unor molecule a caror miscare poate fi controlata, relateaza AFP.

Cercetatorii britanici David Thouless, Duncan Haldane si Michael Kosterlitz au castigat premiul Nobel pentru fizica pentru studiile privind starile neobisnuite ale materiei, cum sunt cele din superconductori, transmite Reuters.

Centrul European pentru Cercetare Nucleara (CERN) a deschis o ancheta interna dupa difuzarea inregistrarii video care parodiaza sacrificiul uman, filmata aparent in timpul noptii in campusul sau, ceea ce ridica serioase semne de intrebare asupra securitatii celui mai mare laborator stiintific din lume, relateaza AFP.

Misterioasa ipotetica particula X, despre care se spunea ca ar putea elucida misterul materiei intunecate si a carei descoperire "iminenta" urma sa fie anuntata de CERN, conform primelor speculatii aparute in presa in luna decembrie a anului trecut, nu a fost descoperita, conform unui material publicat de Liberation si preluat de Agerpres.

CERN, organizatia celebra pentru uriasul accelerator de particule care a gasit bosonul Higgs, a anuntat ca primeste Romania in randul membrilor sai, tara noastra fiind a 22-a care se alatura Conventiei. Pentru Romania avantajele sunt legate de faptul ca mai multi cercetatori vor putea lucra in Elvetia si aprobarile de munca pot fi obtinute mai usor.

Ar fi nevoie de 10 miliarde de ani pentru ca o fiinta umana sa o poata citi: cea mai lunga demonstratie matematica realizata vreodata pentru a rezolva o problema a fost prezentata vineri in Franta, anunta Centrul National de Cercetari Stiintifice (CNRS), citat de AFP.

Un grup de profesori de la Facultatea de Fizica a Universitatii 'Alexandru Ioan Cuza' din Iasi, in colaborare cu cercetatori de la universitatile Orsay si Rennes (Franta), au reusit sa demonstreze, in premiera, modul de comutare a moleculelor din cristale magnetice moleculare cu tranzitie de spin, informeaza Agerpres.