Studiul a fost imaginat si efectuat de o echipa interdisciplinara de cercetatori, specialisti in neurostiinte si drept, de la Universitatea Vanderbilt, Tennesee. 16 voluntari au avut de analizat si judecat o serie de scenarii implicand infractiuni, asta in timp ce se aflau intr-un tomograf.
A fost analizata activitatea creierului (nivelul de irigare cu sange a diferitelor zone ale creierului) in timp ce subiectii vizualizau diferite scenarii care implicau comiterea de infractiuni: de la infractiuni minore, ca furtul unei poste, pana la crime, comise in tot felul de cricmustante.
Ce s-a descoperit ? In primul rand, ca in functie de scenariile vizualizate, exista diferente de activitate intr-o zona din cortexul prefrontal. Ea este diferit activata, se pare, in functie de felul in care subiectii recunosc gradul mai mare sau mai mic de vinovatie al faptasului unei infractiuni.
Cand aveau de-a face cu scenarii in care autorul crimei era evident, subiectii aveau, toti, o arie din cortexul prefrontal dorsolateral mult mai activa decat atunci cand priveau filmul unor evenimente in care vinovatia nu era deloc evidenta.
Aceasta arie a fost deja legata, de o serie de studii mai vechi, de luarea unor decizii morale sau care au de-a face cu dreptatea. Un studiu efectuat acum cativa ani a aratat ca blocarea temporara a functionarii ariei respective duce la situatii interesante in care participantii la un joc care testeaza gradul de incredere si-au schimbat stilul de joc, permitand partenerilor sa triseze fara sa urmareasca sa-i pedepseasca.
In acel caz, insa, participantii la experiment erau ei insisi implicati in joc. In studiul de fata, insa, evaluarea este, cel putin la prima vedere, impartiala si obiectiva. Astfel incat cercetatorii nu se asteptau sa gaseasca la baza luarii deciziilor acelasi mecanism al creierului.
Punctul de vedere al victimei
Judecarea unui presupus criminal pare deci sa implice acelasi mecanism din creier care functioneaza atunci cand reactionam impotriva cuiva care ne inseala in mod direct. Pentru a merge mai departe, echipa de cercetatori a incercat sa vada cum reactioneaza creierul subiectilor in fata unui scenariu care implica judecarea si condamnarea unei infractiuni.
De data aceasta, regiunile care au de-a face cu controlul emotiilor au fost cele implicate. Activitatea creierului a variat insa foarte mult in functie de gradul de responsabilitate al faptei a carei poveste o vedeau voluntarii.
Deocamdata nu este insa clar in ce mod sunt implicate in judecarea si condamnarea ipotetica a unui caz, raspunsul unui simt moral sau simt al dreptatii, respectiv raspunsul pur emotional. Pentru aceasta ar trebui imaginate sarcini care sa poata distinge mult mai fin intre judecata si pedeapsa.
Cu toate ca studiile sunt abia la inceput, cercetatorii sustin, totusi, ca au inceput sa descopere bazele neurologice pe care s-au construit toate sistemele legale ale umanitatii. Sau, mai precis, sa atace, probabil, insasi conceptia dupa care dreptatea se intemeiaza pe posibilitatea unei judecati obiective, efectuate de o a treia parte, neimplicata in nici un fel in conflict.
Aceasta parte « obiectiva » si neimplicata, sustin cercetatorii, nu pare sa existe. La vederea comiterii unei nedreptati, creierul oricaruia dintre noi reactioneaza de parca s-ar simti direct implicat.
Pt ai nostri, va fi nenorocire: sunt lipsiti de acest simt, sau vulnerabili la spaga.
p.s. ...sper ca studiul sa dea macar ceva rezultate colaterale caci se pare ca s-a facut un efort considerabil pentru a-l implementa.
. sinceritatea este considerata o anormalitate intr-o lume a minciunii
. ei bine, ma intreb cum functioneaza creierul unui om cind minte?
. ce zona a materiei cenusii este activata mai ales cind minciuna este deliberata ?
. conform unei legi universale ale organizarii vietii in Univers si binele si raul vin la adrese precise!
. mai mult de atit, toata lumea plateste pentru actele sale - de la furnica pina la cea mai inteleapta creatura din Univers
. femeia isi intemeiase o noua familie cu un om al bisericii pe care o vedea din curtea in care ramasese cu o ruda sa-l creasca mai departe
. cu o furie oarba isi imagina deseori cum da foc bisericii care o luase pe mama sa, si o omora atit pe ea cit si pe cel cu care isi impartea acuma viata
. la maturitate, intr-o zi plecind LA BISERICA, a uitat luminarea aprinsa la care isi citea manuscrisele care cuprindeau munca sa de o viata privind experientele sale si teoriile care le explicau
. cit a stat la slujba toata munca I-A LUAT FOC de la luminarea aprinsa
. aceasta intimplare l-a afectat foarte mult din punct de vedere cerebral
. se imbolnavise grav psihic
. nu stiu daca a facut vreodata legatura intre gindurile copilului care a fost cindva si plata la fel de cruda ca si gindurile sale