Putina istorie: descoperirea Americii
Prima calatorie a lui Cristofor Columb este o intreprindere nebuneasca. Marea aventura incepe in 3 august, 1492 cu doar trei corabii si 90 de oameni.
Dupa 5 saptamani, expeditia ajunge mai intai in Bahamas. Apoi, Columb exploreaza coasta de nord a Cubei si Hispaniola.
In 5 decembrie 1492, Santa Maria, nava de comanda a expeditiei, naufragiaza pe coasta Hispaniolei si este abandonata. Se fondeaza o mica asezare, La Navidad, si 30 de oameni sunt lasati in "lumea noua" (in Haiti).
La intoarcerea in Spania, expeditia aduce si 7 "Indieni" care starnesc senzatie printre europeni.
Ca urmare a acestui succes, a doua calatorie este planificata la cu totul alta scala: 17 corabii si 1200 de oameni, cu scopul declarat de a coloniza "lumea cea noua" (despre care toti credeau inca ca este coasta de est a Asiei).
Primul "oras": La Isabela
In a doua calatorie, inca convins ca se afla pe drumul spre Indii, Columb exploreaza Antilele si, din nou, Hispaniola. Aici este intemeiata o prima "colonie": La Isabela. Pe numele majestatii sale prea-catolice, regina care facuse posibila intreaga aventura.
Locatia asezarii pare insa sa fi fost gresit aleasa si colonia nu supravietuieste. Cu toate acestea, ruinele ei sunt impresionante: este un mic orasel, cu o biserica, case de locuit, depozite, cimitir.
Descoperirea
In 1990, arheologi italieni si dominicani exhumeaza si identifica 20 de cadavre din ceea ce fusese odata curtea bisericii.
Cadavrele fusesera inhumate fara sicriu sau giulgiu, in ceea ce parea sa fi fost o groapa comuna. Prima surpriza a arheologilor a fost insa sa observe ca cele 20 de schelete nu apartineau, toate, unor europeni.
Parea ca in La Isabela traisera, si fusesera ingropati in micul cimitir improvizat, si bastinasi. Iar unele schelete pareau sa aiba chiar o origine africana.
Ce ascunde smaltul dintilor
In prezent, echipa de antropologi de la Universitatea din Winsconsin-Madison studiaza smaltul dintilor unora din cele 20 de schelete, incercand o analiza chimica mai precisa.
Este efectuata analiza izotopica a trei elemente: carbon, strontiu si oxigen. Analiza izotopului de carbon ne poate oferi date interesante despre ce obisnuiau sa manance persoanele respective in perioada de crestere a dintilor: analiza va arata diferit pentru cazul in care dieta continea porumb, in comparatie cu o dieta axata pe grau.
Analiza izotopica a oxigenului ne da informatii despre apa consumata in perioada de formare a dintilor - o alta "semnatura" interesanta si care permite identificarea provenientei geografice.
Astfel, antropologii au descoperit ca unele dintre schelete apartin unor europeni si cel putin unul are o origine africana.
Un lucru oarecum surprinzator, pentru ca istoria cunoscuta a interactiunilor dintre Africa si America incepea mult mai tarziu decat secolul XV.
Pe de alta parte, Cristofor Columb avea un servitor negru, un sclav african. Sa fie acesta unul dintre scheletele analizate?
Ce spera cercetatorii este insa sa mearga chiar mai departe: lista marinarilor lui Columb este cunoscuta.
Datele lor de nastere, provenienta, familia, au fost, toate, inregistrate inainte de imbarcare si se pot regasi in arhive, la Sevilia.
Cercetatorii americani spera ca analiza dintilor ar putea duce la identificarea individuala a cadavrelor din cimitirul asezarii fondate de Columb in "lumea noua".
Linkuri interesante:
Un news-release cu informatii complete
Mai multe despre descoperirea Americii
Istoria calatoriilor lui Columb si fragmente din jurnalul de calatorie gasiti aici
cum sa existe cadavre de 500 de ani ?!
In schimb desi stim ca teritoriul actualei Romanii a fost locuit de milenii si stim ca istoria acestei zone e inca o gaura neagra in istoria lumii, mai nimeni nu e preocupat de cercetari arheologice, de identificari de schelete de genul celei povestite aici.
Astia vor sa identifice cadavrele angajatilor lui Columb, iar noua nu ne e clar inca ce s-a intamplat cu dacii la retragerea aureliana.
Ne mandrim cu istoria noastra peste poate, dar habar n-avem cum a fost si ne cam doare-n cur sa aflam mai multe amanunte.
Cred ca daca s-ar demara un program minim de cercetari arheologice profesioniste pe scara mai larga am avea descoperiri uimitoare si in mod cert s-ar gasi mult mai mult suport turistic in asta decat in programele superficiale pe care le avem azi.
E drept ca e o chestie de dorinta si de pricepere.
Si e la fel de drept ca tara noastra a fost deja parcelata si impartita 'poporului', asa ca interesul comun pentru trecut a disparut, exista doar interes personal in a face bani.