Premiul Nobel pentru Fizica 2011, castigat de americanii Saul Perlmutter, Brian P. Schmidt si Adam G. Riess

de A.N.     HotNews.ro
Marţi, 4 octombrie 2011, 12:49 Science - Stiinte fundamentale


Saul Perlmutter
Foto: NobelPrize.org
Americanii Saul Perlmutter, Brian P. Schmidt si Adam G. Riess au castigat Premiul Nobel pentru Fizica 2011, a anuntat Academia de Stiinta de la Stockholm. In motivarea sa, academia suedeza a spus ca cei trei au fost recompensati pentru "descoperirea expansiunii accelerate a Universului prin observatiile efectuate asupra unei supernove indepartate". In 2010, Premiul Nobel pentru Fizica a fost castigat de Andre Geim si Konstantin Novoselov, pentru "experimentele inovatoare legate de grafen".

Saul Perlmutter s-a nascut la 1959, in Champaign-Urbana (Illinois) si lucreaza in prezent la Lawrence Berkeley National Laboratory, Berkeley (California), fiind si profesor la University of California in Berkeley. El a absolvit Harvard cu magna cum laude, in 1981, a obtinut un doctorat de la University of California in Berkeley, devenind membru al U.S. National Academy of Sciences in 2002.

Brian P. Schmidt (nascut in 1967) ete originar din Missoula (Montana), fiind profesor la Australian National University, in Weston Creek (Australia).

Este masterand si doctorand in Astronomie al Universitatii Harvard. In 1994, el a creat HighZ, un grup de 20 de astronomi de pe cinci continente, care foloseste exploziile unor stele indepartate pentru a descoperi expansiunea Universului inapoi in timp. Descoperirea de catre grup a unui Univers in expasiune a fost numita "Descoperirea anului" de revista Science, in 1998.

Adam G. Riess s-a nascut la 1969 in Washington DC. Este este profesor la Johns Hopkins University, in Baltimore, lucrand si la Space Telescope Science Institute.

Riess este absolvent al Universitatii de Fizica de la Massachusetts Institute of Technology si doctorand al Universitatii Harvard (1996). Este membru al HighZ.

Cei trei laureati urmau sa primeasca premiul in cadrul ceremoniei oficiale care va avea loc in Stockholm in 10 decembrie, cand se comemoreaza moartea fondatorului premiului, Alfred Nobel.

Premiul are o valoare de 10 milioane de coroane (1,08 milioane de euro).

Academia a anuntat ca jumatate din premiu ii revine lui Perlmutter, iar cealalta jumatate se va imparti intre Schmidt si Riess.

In 2010, Premiul Nobel pentru Fizica a fost castigat de Andre Geim si Konstantin Novoselov, recompensati pentru "experimentele inovatoare legate de grafen". In urma cu doi ani, Nobelul pentru Fizica le-a fost acordat oamenilor de stiinta Charles Kao, Willard Boyle si George Smith, pentru descoperirile din domeniul semiconductorilor.

Anuntarea Premiilor Nobel pentru anul 2011 a debutat luni cu distinctia pentru Medicina, castigata de Bruce Beutler (SUA), Jules Hoffmann (Franta) si Ralph Steinmann (Canada). Cei trei oameni de stiinta au fost recompensati pentru cercetarile efectuate asupra sistemelor imunitare.

Miercuri va fi acordat premiul Nobel pentru Chimie, urmat de distinctiile pentru Literatura (joi), Pace (vineri) si Economie (luni).

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu exceptia celui pentru Economie, instituit in 1968 de catre Banca centrala din Suedia, cu ocazia implinirii a 300 de ani de la fondarea acestei institutii. Premiile au fost create dupa moartea inginerului suedez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform dorintei sale din testament.

Citeste si:






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















6263 vizualizari

  • +5 (7 voturi)    
    simply the best (Marţi, 4 octombrie 2011, 13:42)

    GlassOfWine [anonim]

    pacat ca tara noastra nu incurajeaza, si nu pune la dispozitie conditii prielnice dezvoltarii ariei de cercetare, in realitate avem oameni de stiinta prestigiosi, cu proiecte geniale, dar care raman in anonimat din lipsa de laboratoare si tehnologii de ultima generatie, iar fara acestea nu-si pot realiza descoperirile sau inventiile. Adesea ei aleg sa paraseasca tara pentru alte oportunitati unde isi pot desfasura munca in conditii bune, si uite asa ruleaza inca un episod din serialul "migratia creierelor". Este trist ce se intampla la noi, genetic suntem construiti bine, oameni inteligenti, dar nu stim sa ne maximizam sansele, ne place si ne complace sa promovam prostia, kitch-ul, opulentul, superficialul si ridicolul si in acelasi timp luam in deradere oamenii geniali, ii consideram utopici, fantezisti, excentrici s.a.m.d. In mod paradoxal o sansa de a ne "spala" numele vine chiar din partea domeniului stiintific romanesc si nu neaparat din muzica, sport sau altceva. Probabil ca nu ar mai fi nevoie "sa traim bine" ci sa traim rational.
    • +3 (3 voturi)    
      mda (Marţi, 4 octombrie 2011, 14:06)

      anonim [anonim] i-a raspuns lui GlassOfWine

      sansa de a ne 'spala' numele vine din orice domeniu in care avem 'varfuri'. din orice domeniu in care avem valori adevarate, si nu vedete cu sclipici care, promovate si adulate, au reusit ce nu a reusit ceausescu: sa indobitoceasca o intreaga natie. conditia e sa promovam valorile adevarate, in locul sclipiciosilor, pseudointelectualilor si manelistilor. cam greu insa, nu-i asa, romania?
    • +2 (2 voturi)    
      Genetic nu suntem construiti mai bine! (Marţi, 4 octombrie 2011, 19:05)

      darclee [anonim] i-a raspuns lui GlassOfWine

      De unde afirmatia ca suntem construiti bine? Realitatea contrazice asta. Romanii sunt inteligenti? Pai atunci de ce nu o ducem mai bine?
      • +2 (2 voturi)    
        corect (Marţi, 4 octombrie 2011, 20:51)

        mvr [utilizator] i-a raspuns lui darclee

        Foarte corecta observatia ta.

        Corelatia intre nivelul IQ-ului mediu al populatiei unei tari si nivelul de trai e una directa, in general.

        Faptul ca majoritatea reactioneza la stimuli ce se adreseaza instinctelor in detrimentul ratiunii spune multe despre nivelul de inteligenta al acestora.

        Un om inteligent in primul rand GANDESTE si este in stare:
        - sa-si maximizeze sansele (nu neaparat de fiecare data, dar de mai multe ori decat "concurenta")
        - sa recunoasca mediocritatea, spoiala, kitsch-ul, superficialul si ridicolul
        - etc.

        ...argumentul domnului GlassOfWine pare putin amestecat cu o doza nu tocmai mica de disonanta cognitiva. E ca si cum ai zice: "Avem cei mai dulci struguri, pacat insa ca sunt asa de acri in comparatie cu altii"
  • +1 (3 voturi)    
    Red shift (Marţi, 4 octombrie 2011, 13:51)

    JDK [anonim]

    Legat de subiectul pt care a fost acordat premiul cautati documentarul "The Universe: Cosmology Quest" sau varianta in romana "Aventura cosmologica", ca sa vedeti si alte teorii din cadrul comunitatii stiintifice decat cele trambitate prin mass-media legate de interpretarea deplasarii spre rosu.
    • +1 (3 voturi)    
      lucruri controversate (Marţi, 4 octombrie 2011, 14:23)

      outside_the_wall [utilizator] i-a raspuns lui JDK

      Daca dadeai referinte la articole stiintifice, era mult mai credibil, dar un documentar nu poate fi niciodata comparat cu o activitate de cercetare propriu-zisa. Chiar daca sint idei expuse, de astrofizicieni destepti, acestea NU sint trecute prin peer-review, deci nu sint argumente stiintifice valide. Putem visa la fel de fel de teorii, dar pina al a le veriifica mai e mult...
      • +1 (3 voturi)    
        Peer-review (Marţi, 4 octombrie 2011, 15:17)

        JDK [anonim] i-a raspuns lui outside_the_wall

        1) Daca dadeam referinte la articole stiintifice nu le-ar fi deschis prea multi cititori. Sa nu uitam ca Hotnews nu este portal pt cercetatori, ci pt mase. De-asta am indicat ceva mai usor "digerabil". :)
        2) S-a ajuns in situatia hilara ca Peer-review-ul sa fie un proces birocratic, in unele situatii, cand lucrurile sunt greu de stabilit. Vezi cazul din documentar unde "s-a supus la vot".
        3) Ideea cu care ar trebui sa ramana in cap oamenii dupa vizionare lui este ca s-au descoperit obiecte cosmice compacte cu deplasare spre rosu diferita in anumite zone ale lor. Pt orice om cu o logica elementara ar trebui sa fie un mare semn de intrebare de ce se interpretreaza doar intr-un anumit mod red-shift-ul, si anume ca dovada pt Big-Bang. Iata ca acest caz de red-shift diferit e cel mai probabil cauzat de cu totul altceva! Ideea era sa nu tragem concluzii pripite doar bazandu-ne pe interpretari unilaterale!
  • 0 (0 voturi)    
    Teoria vortex a materiei (Sâmbătă, 8 octombrie 2011, 19:26)

    Tudor Vasile [anonim]

    Pe site-ul www.voxinventica.com , la pagina web „ALTER VOX”, este prezentată teoria vortex a materiei care explică logic expansiunea accelerată a Universului.
    Mai mult, această concepţie ştiinţifică explică structurile elementare și interacțiunile fundamentale din Univers, existența antiparticulelor și fenomenul de anihilare, relația lui Einstein dintre masă și energie etc. Un argument astronomic în favoarea teoriei propuse, este evoluția unor stele către stadiul de „black hole”, un veritabil vortex care se manifestă la scară cosmică. Găurile de vierme, numite și poduri Einstein-Rosen, reprezintă o extensie a găurilor negre, dincolo de raza Schwarzschild, a unor soluții pentru ecuațiile teoriei relativității generalizate. Ele sunt construcții topologice care „leagă printr-o scurtătură” zone îndepărtate ale Universului. În teoria vortex, podurile Einstein-Rosen asigură schimbul succesiv de particule universale între Universul nostru și Universul complementar. Un bilanț pozitiv pentru schimbul global de particule universale prin vortex-uri este cauza expansiunii Universului. Prof. Tudor Vasile
  • 0 (0 voturi)    
    Teoria vortex a materiei (Duminică, 9 octombrie 2011, 10:10)

    Vasile Tudor [anonim]

    Premiul Nobel pentru fizica, acordat anul acesta pentru validarea expansiunii accelerate a Universului, pune sub semnul intrebarii ipoteza „Big Bang”, adica a nasterii sale dintr-o singularitate primordiala superdensa si foarte fierbinte, in urma cu aproximativ 13,3 – 13,9 miliarde de ani. Intr-adevar, este imposibil de demonstrat ca, dupa „Marea Explozie”, miscarea componentelor Universuli devine accelerata. Teoria vortex a materiei are o alta viziune despre devenirea Universului.
    Galaxiile se transforma permanent, fiind sediul unor unde cosmice de tip expansiune-contractie care nu se transmit numai prin ciocniri intre particulele universale ci sunt legate de si de repartitia spatio-temporala a vortex-urilor. Spre deosebire de buclele de contractie, cele de expansiune, de dimensiuni cosmice, sunt caracterizate printr-un bilant total pozitiv de particule universale prin vortex-uri. Efectul global este expansiunea accelerata a Universului. Gaurile negre din centrul galaxiilor corespund buclelor de contractie, iar sistemele stelare se afla in bucle de expansiune, in care predomina vortex-urile divergente. Altfel spus, unda de expansiune-contractie este legata de structurarea si destructurarea materiei la scara universala. Ciclul de structurare-destructurare este defazat cu fata de ciclul expansiune-contractie. In sens dialectic, Universul structurat este fara inceput si sfarsit, fiind infinit in spatiu si timp. Universul nu poate sa dispara, ci doar sufera transformari permanente in spatiu si timp.
    Devenirea Universului poate fi analizata si prin prisma principiului al II-lea al termodinamicii aplicat proceselor ireversibile. Se stie ca entropia este o masura a gradului de dezordine dintr-un sistem termodinamic. Pentru materia structurata dintr-o galaxie, unde predomina vortex-urile divergente, entropia are tendinta sa creasca in ansamblu, insa la nivelul de “black hole”, tendinta este opusa, fiind asociata cu un vortex convergent. In acest contest, a


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by