HotScience

LHC, vanatoarea de Higgs si viata unui fizician Roman intre Bucuresti si CERN

de Dana Jalobeanu     HotNews.ro
Marţi, 6 ianuarie 2009, 18:30 Science - Interviuri

Calin Alexa, foto dreapta
Foto: HotNews.ro
Punerea in functiune si apoi oprirea celui mai mare accelerator de particule din lume au facut ca in anul 2008, fizica particulelor sa devina subiect de prima pagina in toata lumea. Chiar si in Romania. Unde mai intai presa si apoi publicul au inceput sa afle ca exista domeniul numit « fizica particulelor ».  Cum e sa fii fizician si sa lucrezi la CERN? La cel mai puternic accelerator de particule construit pana acum? Cum e sa fii fizician roman la CERN? Cum e sa fii fizician roman in general, sa lucrezi intr-un domeniu de granita, sa fii pasionat de cercetare? Am stat de vorba despre toate acestea, cu dr. Calin Alexa, de la Institutul National de Fizica si Inginerie Nucleara "Horia Hulubei".


Rep: Calin Alexa, te-am prins intre doua deplasari intre CERN si DESY, acceleratorul de particule de la Hamburg. Suntem la sfarsitul unui an in care s-a vorbit foarte mult de experimentele de la CERN si de fizica particulelor. Un an in care domeniul in care lucrezi a tinut prima pagina a ziarelor din toata lumea si, in premiera oarecum, si a presei din Romania. Cum a inceput totul?
Calin Alexa: Totul a inceput cand am “esuat” ajungand cadru didactic la Facultatea de Fizica din Bucuresti, un loc foarte dorit la vremea aceea, in 1991, foarte vanat de absolventi. Ulterior am constatat ca plecand in cercetare ajung pe un alt taram, cu o alta dinamica, mult mai viu si mai provocator decat viata din universitate. Zilnic esti obligat sa intri in contact cu lucruri noi, sa inveti mereu, sa interactionezi cu oameni din toata lumea, sa lucrezi in echipe. Pentru mine a fost o mare surpriza la inceput. Si a devenit apoi o pasiune.

Rep: Daca ar trebui sa-i spui unui tanar de ce e interesant sa intre in cercetare, de ce crezi tu ca viata asta merita, ce i-ai spune? Ce inseamna sa faci cercetare stiintifica?
CA: Primul lucru este sa fii pasionat; si poate ca « pasionat » este prea putin. Trebuie sa fii mereu nemultumit ca nu stii destul, sa fii nemultumit, cand afli un lucru nou, ca pana acum nu l-ai stiut, si sa sari sa-l inveti, sa fii mereu capabil sa inveti. In plus, sa ai curajul sa te apuci mereu de subiecte noi, de lucruri noi.

Rep: Si apoi? Dupa ce te-ai apucat de cercetare, ce se intampla?
CA: Ce se intampla? Cel mai des, agonie si extaz: citesti un articol, ai niste idei, ai impresia ca ai inteles sau ai descoperit ceva, te apuci de lucru si vezi ca nu este asa, ca lucrurile sunt mult mai complicate decat credeai. Si abia dupa un timp, presupunand ca ai rabdare sa lucrezi cu consecventa saptamani, luni, poate chiar ani, incepi sa intelegi lucrurile in detaliu si nu mai esti nici exaltat, nici pesimist, ci incepi sa faci lucrurile cum trebuie. Cam asta e, o oscilatie continua.

Rep: Cum arata comunitatea din care face parte un cercetator? Nu esti singur cand faci cercetare, nu? Esti unul dintre multii cercetatori care lucreaza in diferite echipe de cercetare, la CERN, la DESY, la Bucuresti. Cum anume arata aceste echipe?
CA: Aveam pe vremuri o gluma, printre prieteni: marea majoritate a cercetatorilor sunt executanti. Sunt foarte putini oameni care creeaza, care deschid drumuri sau vin cu idei noi. Si nu ma refer doar la fizica teoretica, poti avea idei noi si in fizica experimentala sau chiar in tehnologie. Insa sunt foarte putini cei care reusesc sa aiba idei noi si sa le puna in practica. Majoritatea lucreaza cu pasiune, insa raman la nivelul de executant, mai bun, mai putin bun. Asta, daca vreti, este perspectiva cinica.

Rep: Cum ai ajuns la CERN?
CA: E o poveste veche. In anii '90 cativa colegi din Departamentul de fizica particulelor, prin relatii personale, nu institutionale, si-au creat grupuri si au inceput sa colaboreze cu CERN-ul. Ulterior au ajuns sa capete si sprijin institutional, insa, in decursul anilor, acesta a devenit destul de subtire. Grupurile de cercetare au functionat in jurul unor proiecte comune si mai mult pe banii CERN-ului decat cu sprijinul institutiei din Romania.

Eu am intrat intr-un grup care se ocupa de fizica particulelor grele ultra-relativiste. Au fost niste experiente importante in anii '90, de ciocniri de ioni grei, care au pus in evidenta, in mod indirect, formarea unei noi stari de agregare a materiei, plasma cuarc-gluonica. Dupa asta au inceput proiectele de cercetare care proiectau detectorii pentru Large Hadron Collider. Si atunci, bazandu-ma pe vechile relatii de colaborare cu colegii de acolo, am ajuns sa lucram, in acelasi grup, la experimentul ATLAS al LHS. Am contribuit la constructia, testarea si asamblarea detectorilor care se afla acum in experimentul ATLAS.

Calin Alexa, foto dreapta
Foto: HotNews.ro
Rep: Cand spui “noi” la cine te referi? Cum arata grupul in care lucrezi?
CA: Grupul de pornire a fost un mic grup de experimentalisti romani: Sanda Dita, Serban Constantinescu, Venera Boldea. In ATLAS grupul s-a largit, au venit oameni de la teorie, din partea experimentala, specialisti in software, mai multe serii de studenti. Am inceput sa colaboram apoi cu ITIM Cluj. Asta era partea romaneasca. La detectorul ATLAS noi suntem intr-un grup care se ocupa de un anumit sub-detector, un grup de cam 300 de oameni din peste 10 tari. Pentru tot detectorul ATLAS sunt peste 1.500 de autori – adica fizicieni care semneaza lucrarile care anunta descoperirile. E o lume foarte interesanta, internationala, un mediu cultural foarte bogat.

Rep: Cum se fac descoperirile?
CA: Desi suna paradoxal, descoperirile incep prin a fi estimate anterior. Un experiment de asemenea anvergura si cu asemenea costuri nu se pune in miscare decat dupa ce cam stim ce cautam si ce putem spera sa obtinem. Orice propunere de experiment se prezinta mai intai in fata unui comitet in care sunt cativa laureati de premiu Nobel pe care trebuie sa-i convingi ca proiectul tau este bun. De pilda, trebuie sa demonstrezi ca detectorii pe care vrei tu sa-i construiesti ar fi capabili sa masoare bosonul Higgs. Ceea ce a facut anul acesta atata valva in presa este un subiect vechi de 5-6 ani: posibilitatea de a masura/detecta direct gauri negre microscopice, de a descoperi materia intunecata etc. Toate acestea tin de faza de proiect a LHC.

Rep: Cat de important este ca, dupa ce lucrurile sunt puse pe hartie sau chiar construite, ceea ce faceti voi acolo sa fie comunicat catre public?
CA: Este foarte important, cred eu, lumea este interesata de subiecte exotice, citeste carti de popularizare, sau urmareste stirile stiintifice. Fiecare experiment de la CERN are o interfata de comunicare cu publicul, se numeste « outreach education », si se ocupa de explicarea, pe intelesul tuturor, a descoperirilor stiintifice. Exista grupuri si mai bine organizate care au doua tipuri de prezentare, unul la nivel de studenti, altul la nivel de liceu. Evident, cu un ochi indreptat spre viitor, si urmarind sa atraga tinerii catre fizica.

Rep: Deci la CERN exista fizicieni angajati pentru a comunica descoperirile voastre catre public. Fizicieni a caror meserie este popularizarea stiintei.
CA: Desigur. Exista un birou de presa, site-ul CERN-ului este extraordinar de bine facut, construit de oameni cu experienta. Cei care scriu despre descoperirile noastre sunt specializati in comunicarea stiintei, in stare sa explice pe intelesul tuturor cum se face fizica particulelor, sau ce semnificatie are o anumita descoperire.

Rep: Ce lipseste in Romania, pe langa faptul ca institutele de cercetare n-au astfel de oameni care sa faca comunicarea stiintei si nici fonduri sa-i plateasca, ce altceva ne lipseste? Cum ajunge o stire despre fizica particulelor sa se transforme aici intr-un subiect de scandal?
CA: Acesta este un subiect foarte complicat. La un moment dat, cercetarea romaneasca a ajuns sa fie izolata, sa piarda teren. Oamenii din Romania n-au fost suficient de dinamici: si aici nu ma refer la cercetatori – multi dintre ei au fost extrem de dinamici si au plecat definitiv din tara – e vorba insa de universitati, agentiile finantatoare, tot felul de structuri necesare pentru cercetare.

Un domeniu nu se poate dezvolta in cativa ani, iar noi am pierdut cateva starturi. In anii '90, de exemplu, au fost niste burse pentru DESY, acceleratorul de particule din Germania care tocmai urma sa se puna in functiune. Am fost acolo, cu cativa colegi, ne-am intors, ne asteptatm sa inceapa o colaborare, cu implicarea celor de aici. Dar nu s-a mai intamplat nimic. De curand am reluat colaborarea cu DESY si am fost adesea intrebat ce s-a intamplat atunci, de ce s-a impotmolit colaborarea in partea romaneasca. Si cam asa au functionat lucrurile in ultimii 15 ani: nu s-au dezvoltat suficiente colaborari, nu s-a creat o scoala.

Si asa am ramas in urma. Iar in momentul de fata, studentii care vin in departamentul nostru sunt total nepregatiti pentru domeniul nostru de cercetare: nimic din ce invata in facultate nu-i pregateste pentru fizica particulelor. Noi incercam sa aducem studenti, insa trebuie sa-i invatam, adesea pornind de la zero. E oarecum paradoxal: domeniul de fizica particulelor este unul dintre cele mai dinamice, dintre cele mai dezvoltate. In ultimii 15 ani, premiile Nobel pentru fizica sunt destul de egal impartite intre fizica particulelor si fizica corpului solid. La noi, fizica particulelor e un domeniu foarte firav dezvoltat si foarte ramas in urma, mai ales la nivelul facultatii.

Rep: Si inteleg ca va lipseste si o interfata catre publicul romanesc, care stie prea putin despre ce faceti voi in domeniul de fizica particulelor. Ca urmare, o stire precum cea despre punerea in functiune a LHC s-a transformat intr-un subiect de scadal si a starnit reactii uluitoare.
CA: E putin caraghios, intr-adevar: dupa ani de zile in care s-au intamplat lucruri frumoase in fizica particulelor elementare, de-abia anul acesta media romaneasca a tresarit, si a inceput sa descopere ca exista niste cercetatori la Magurele pe care i-ar putea cineva intreba cu ce se ocupa. E frustrant sa fie nevoie de un scandal de presa, de prostia cuiva care incepe sa se agite ca vine sfarsitul lumii, sau da in judecata un experiment, pentru ca mass media sa inceapa sa se intereseze de fizica particulelor. 





















3380 vizualizari

  • +2 (2 voturi)    
    Bosonul Higgs (Marţi, 6 ianuarie 2009, 19:34)

    chachapoya [utilizator]

    Exista un documentar interesant de la BBC numit The Big Bang Machine care prezinta pentru profani ce este Bosonul Higgs si cum se incearca descoperirea lui folosind LHC.
  • +2 (2 voturi)    
    Higgs (Marţi, 6 ianuarie 2009, 19:55)

    alina [anonim]

    foarte frumoasa prezentare
  • +3 (3 voturi)    
    Bravo! (Marţi, 6 ianuarie 2009, 20:50)

    tanaru' [anonim]

    Cred ca invatamantul superior, cercetarea si in general societatea romaneasca au nevoie de acesti oameni care stiu sa se bata pentru ideile lor. Bravo, Batrane!
  • +2 (2 voturi)    
    Trebuie sa fii mereu nemultumit ca nu stii destul (Marţi, 6 ianuarie 2009, 21:02)

    Tantza si Costel [anonim]

    `Trebuie sa fii mereu nemultumit ca nu stii destul`.

    O excelenta definitie a incercarii de a te autodepasi, sa ai umilitatea de a accepta ca trebuie sa inveti tot timpul si ca intotdeauna este ceva care nu cunosti.

    Mai rar asa o mentalitate in zilele noastre, bravo dl. Calin Alexa
  • 0 (0 voturi)    
    Felicitari (Marţi, 6 ianuarie 2009, 21:05)

    un oarecare [anonim]

    F. frumos.Dintodeauna am spus ca in procesul de invatare ,aportul este de 50% al profesorului si 50% al elevului.
    • -1 (5 voturi)    
      Cat mai tineti prosteala (Marţi, 6 ianuarie 2009, 22:16)

      Cristi [anonim] i-a raspuns lui un oarecare

      Nu exista nici un bosson Higs, nici o gaura neagra si nu a existat nici un Big Bang. Cat timp va mai pacaliti singuri, modelul gravitational este o greseala daca nu cumva o prostie, in continuare va bazati doar pe supozitii, imaginatie si pe "forta" cea mai slaba din Univers. Gravitatia nu poate explica fenomenele existente, observate. Dar voi nu, in continuare inventati materie neagra, energii intunecate si bossoni Higgs care sa va sustina aburerile. Simplu spus, voi sustineti ca 2+2=5 cand natura arata clar ca 2+2=4, si atunci ce ziceti? Pai, trebuie sa existe ceva necunoscut, ceva nevazut pentru ca noi stim ca 2+2=5. Ignorati total forta eletromagnetica, mult mai puternica decat gravitatia, in conditiile in care a fost demonstrat ca 99.99% din Univers este plasma (conductor de curent electric, generator de campuri electromagnetice) si distributia Universului este una fractala. Pana cand o sa mai cheltuiti miliarde aiurea? Pun pariu ca si dupa ce veti esua sa demonstrati ca exista bossonul Higgs, veti continua in prostie. La fel cum ati facut si cu renumitele "gravitational waves". 3 generatoare si observatoare au functionat continuu timp de 1 an si nu au gasit nimic, ati bagat din nou fonduri pentru a mari sensitivitatea instrumentelor. Sunteti pe o cale gresita, cand rezultatele analizelor arata total diferit de teorie, e timpul ca acea teorie sa moara. Parerea mea.
      • +1 (5 voturi)    
        nu zau? lasa-ma soro.... (Marţi, 6 ianuarie 2009, 22:36)

        Lucian [anonim] i-a raspuns lui Cristi

        Deci, inca o data: vorbim despre activitatea catorva mii de fizicieni si ingineri de top, finantati de catre cele mai avare si severe agentii finantatoare, care consulta paneluri extinse de oameni de stiinta si scruteaza in detaliu rezultatele, sub toate aspectele: stiintific, social, economic.
        "Parerea" dumitale nu este credibila, e o balmajeala incoerenta si semi-docta, culeasa din stiinta si technica lui nea nicu si tanti leana, si deci mai bine te abtii data viitoare.
        • -1 (3 voturi)    
          da-ti jos ochelarii de cal (Miercuri, 7 ianuarie 2009, 0:38)

          Cristi [anonim] i-a raspuns lui Lucian

          http://doc.cern.ch/archive/electronic/other/preprints//CM-P/CM-P00056397.pdf

          Apropo, un document de pe site-ul cern, ca sa nu zici ca am facut eu unul repede sa te vrajesc pe tine. In rest cauta si tu si scoate capul din nisip.
          • +1 (3 voturi)    
            si deci? (Miercuri, 7 ianuarie 2009, 1:24)

            Lucian [anonim] i-a raspuns lui Cristi

            Ce scrie articolul si ce zici dumneata sunt chestii paralele. Conexiunea pe care o faci este fortata si neverosimila. Dupa ce nu stiam nimic despre Univers, brusc stim totul dintr-un preprint vechi de 15 ani si nu mai avem nevoie sa experimentam? Stiinta merge un pic altfel, citeste cu atentie interviul de mai sus.
        • +2 (2 voturi)    
          well ... (Miercuri, 7 ianuarie 2009, 3:47)

          calugaru' vaxile [anonim] i-a raspuns lui Lucian

          si crezi cacantitatea genereaza automat calitate? in vreme lu' gaglileu, totz erau convinsi ca pamantu' e centru' universului. daca se vota democratic, galileu si bruno pierdeau la scor. si inseamna asta ca pamantu' e centru universului?

          "adevaru'" stiintific e masura dezvoltarii intr-o epoca. in 1900, oamenii cautau eteru'. nu l-au gasit. in 2008, cauta bozonu' higgs. poate ca o sa-l gaseasca, poate nu. in stiinta nu tre' sa pleci cu pareri preconcepute. nu potz pune universu' in eprubeta, la nivelu' de dezvoltare al speciei umane. deci nu poti sti exact ce si cum. ipoteza big bangului e influentata puternic si sustinuta de biserica. e o ipoteza creationista. daca nu e corecta?

          regula no 1 in stiinta, daca nu ai dovezi experimentale 100% pentru un model teoretic, accepti orice alt model.
          • +1 (1 vot)    
            exact (Miercuri, 7 ianuarie 2009, 10:56)

            Lucian [anonim] i-a raspuns lui calugaru' vaxile

            Este exact asa cum spui, nu vorbesc despre cantitate ci despre calitate. Dublata de cantitate, in cazul de fata. Oamenii care lucreaza la CERN se pricep, cei care i-au finantat de asemenea. Orice teorie este intradevar admisa, pana nu este contrazisa de experiment. Pe de alta parte resursele sunt limitate si nu oricine isi poate da cu parerea, citind aleatoriu pe internet articole diverse. Daca e sa ma bazez pe ceva, atunci prefer CERN-ul. Daca m-as opera de apendicita, m-as da pe mana unui chirurg recunoscut, chiar daca alti 10000 ar avea aceeasi parare, si 1 forumist mi-ar spune ca toate teoriile sunt permise pana nu ma taie bisturiul; chit ca pe vremea lui Galileo etc.etc....
            • -2 (2 voturi)    
              pi nu te taie nimeni ... (Joi, 8 ianuarie 2009, 4:03)

              calugaru' vaxile [anonim] i-a raspuns lui Lucian

              toate astea sunt discutii academice. nu au absolut nici un impcat asupra vietii, si nu vor avea, in cel putin 40 de ani. nu se pune problema de viata si de moarte. ah, desigur ... unii s-ar putea sa-si piarda catedra si/sau doctoranzii. prea multe teorii contradictorii si numai unii (eventual) pot avea dreptate:). daca nu lucrezi in teoria stringurilor, esti complet la adapost!
              • +1 (1 vot)    
                bine ca... (Joi, 8 ianuarie 2009, 12:49)

                dorin [anonim] i-a raspuns lui calugaru' vaxile

                bine ca... nu la fel au gandit si parintii electro-magnetismului, tranzistorului si ai altor ghidusii ca altfel si azi am fi trait in pesteri cu oameni ca tine.

                Prin sec XIX, Gladstone, un politician englez il intreba pe Michael Faraday daca chiar crede ca o prostie precum electricitatea va putea avea vreodata importanta practica. Raspunsul lui Faraday: "I am convinced that one day you could tax it" (citat aproximativ). Restul e istorie. Asta e diferenta intre cei ce scriu istoria si mediocritatile cu ochelari de cal care nu inteleg rostul cercetarii fundamentale si nici implicatiile acesteia asupra cercetarii aplicate si progresului tehnologic.
      • +1 (1 vot)    
        Hmmm (Marţi, 6 ianuarie 2009, 23:16)

        gaspy [utilizator] i-a raspuns lui Cristi

        Teoria electromagnetica nu e noua. Partial sunt de acord cu tine - o buna parte din explicatiile pe care le dam unor fenomene pare un pic fortata. Ma gandesc mai ales la "materia intunecata" (dark matter) care seamana un pic cu "eterul" din sec. XIX.

        Dar tocmai aici e frumusetea cercetarii: Daca LHC-ul nu va gasi bosonul Higgs, va forta comunitatea fizicienilor sa regandeasca teoria.
        La ora asta, modelul "standard" al particulelor elementare explica cel mai bine observatiile. Cand/Daca un alt sistem va fi la fel de coerent, oamenii il vor lua in considerare. Va dura poate 50 de ani, dar se va face.
        • -1 (3 voturi)    
          Mda... (Miercuri, 7 ianuarie 2009, 0:41)

          Cristi [anonim] i-a raspuns lui gaspy

          Mie mi se pare total eronat ca atunci cand faptele indica altceva, tu sa schimbi faptele ca sa-ti sustii teoria. Hm, parca suna cunoscut, un om foarte celebru chiar sustinea chestia asta. Si teoriile lui chiar stau la baza actualului model... Ca sa vezi.
          Dar nu-i nimic, contribuabilu plateste, ziarele scriu tampenii, altii bat campii cu apocalipsa si lumea merge inainte.
      • +2 (4 voturi)    
        se putea ... (Miercuri, 7 ianuarie 2009, 2:18)

        dorin [anonim] i-a raspuns lui Cristi

        ... sa nu apara si ... care sa le 'stie' pe toate, asa ca tine, mai cristi? Tu pariez ca nu ai auzit de Einstein Field Equations, habar n-ai care-i treaba cu Relativitatea Generalizata, Big-Bang-ul, Fizica Energiilor Inalte si in loc sa-ti faci veacul pe forumul de la Cancan, unde-ti este locul, vii aici sa debitezi tampenii.

        Pentru gaurile alea negre existe o gramada de observatii din astronomie care sa sustina teoria. Ipoteza expansiunii universului a fost confirmata si reconfirmata de o gramada de ori (ca sa amintesc doar unul din argumentele ce sprijina Big-bang-ul) Rezultatele nu arata deloc diferit de teorie dupa cum insinuezi. Incearca sa mai citesti si literatura stiintifica veritabila in locul fituicilor pseudo-stiintifice cu care ai fost indoctrinat si al caror unic scop este manipularea prostimii.

        Scopul CERN-ului e sa vada daca Modelu' ala Standard sta in picioare, iar din cele cateva sute de tipuri de particule prezise de acesta doar vreo cateva, printre care si bozonu' Higgs nu au fost dovedite si experimental. E adevarat ca e totusi posibil sa fie incorect, dar pentru infirmarea teoriei e nevoie de dovezi palpabile, experimentale... deci tot CERN-ul il poate infirma in timp. Pe asta se sprijina toata stiinta, nu pe parerile de doi lei ale unui 'atotstiutor' ca tine. Nu se poate renunta la o teorie stiintifica, sustinuta totusi de multe argumente/dovezi puternice doar pentru ca vrei tu. Iar cercetarea fundamentala nu se poate fara banii! Nu-ti fa griji, nu-s banii tai si oricum activitatea de cercetare stiintifica, per ansamblu, e printre putinele care chiar merita investitiile.

        Btw, stii ce mi se pare cel mai interesant? Ca tu pari asa de incantat de teoria aia cu forta electromagnetica care deocamdata este doar la stadiul de ipoteza neverificata. Pai baiatule, teorii sunt gramada, dovezile sunt problema. Incearca sa vezi dupa ce principii functioneaza stiinta, apoi deschide gura.
  • +3 (3 voturi)    
    Despre pasiune (Marţi, 6 ianuarie 2009, 23:10)

    gaspy [utilizator]

    Mi-a placut partea cu "Primul lucru este sa fii pasionat; si poate ca « pasionat » este prea putin. Trebuie sa fii mereu nemultumit ca nu stii destul, sa fii nemultumit, cand afli un lucru nou, ca pana acum nu l-ai stiut, si sa sari sa-l inveti, sa fii mereu capabil sa inveti. In plus, sa ai curajul sa te apuci mereu de subiecte noi, de lucruri noi."

    Din pacate atat de putin tineri sunt pasionati de ceva, de orice. Am intalnit destui absolventi la interviuri si intotdeauna i-am intrebat ce pasiuni au si sa-mi arate ceva facut de ei in timpul liber (de preferinta in domeniul in care cautam).

    Daca vrei sa lucrezi in IT si in timpul tau liber, de capul tau, nu ai creat nimic, sau daca zici ca faci electronica dar nu ai construnit nimic, inseamna ca nu te pasioneaza; si daca nu te pasioneaza, cel mai bine ar fi sa cauti altceva de facut.

    Am dat exemplu din domeniul tehnic, dar pot spune la fel si de drept, limbi moderne sau istorie. Daca dincolo de cursurile de la facultate nu ai dorinta sa afli mai mult, sa faci mai mult, nu vei fii niciodata decat un mediocru.
  • 0 (0 voturi)    
    Fizica Particulelor (Miercuri, 7 ianuarie 2009, 15:44)

    FizicaParticulelor.ro [anonim]

    Excelent articol, interviu si comentarii. S-a dezvoltat mult domeniul popularizarii fizicii particulelor in Romania de pe vremea cand eu eram pionier si formam siteul FizicaParticulelor.ro unde cu ajutorul voluntarilor am tradus foarte multe articole din revistele de fizica particulelor Symmetry si Elementaire ce le gasiti acum daca cautati pe google diferite notiuni din fizica particulelor. Doar impreuna toti putem promova acest domeniu fascinant catre publicul roman, care abia acum, odata cu lansarea LHC-ului, incepe sa afle de el.

    La Multi Ani si mult succes mai departe!
    Adrian Buzatu, www.FizicaParticulelor.ro si www.StiintaAzi.ro
  • 0 (0 voturi)    
    higgs (Miercuri, 7 ianuarie 2009, 21:52)

    carmen [anonim]

    un calendar frumos:
    http://www.repubblica.it/2008/12/calendari/arte/istituto-fisica/istituto-fisica/2.html
  • 0 (0 voturi)    
    BRAVO!! (Luni, 15 noiembrie 2010, 18:48)

    tornado [utilizator]

    Stati linistiti ca opozitia are grija cu ministeru invatamintului MARGA,.ANDRONESCU ,HARDAU E.T.Csa fac ca scoala romanesca sa nu prospere sa fi tot ei pe prim plan !!si grupurile de interes !!! P.S BRAVO! VOUA suntem mindri ca suntem romani


Abonare la comentarii cu RSS
Vremea la


/
Maine:
|

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă