O racheta Atlas V ce transporta robotul Curiosity, trimis pentru explorarea planetei Marte, a fost lansata cu succes sambata de la baza Cape Canaveral (Florida), transmite Reuters. The Mars Science Laboratory este programat sa ajunga pe Planeta Rosie la 6 august 2012, urmand sa stabileasca in premiera daca mediul de pe Marte ar fi putut fi, de-a lungul istoriei, propice pentru dezvoltarea vietii.

Atlas V, lansata de la Cape CanaveralFoto: Reuters

Mii de oameni au asistat la lansarea rachetei Atlas V, construita de United Launch Alliance, un parteneriat intre Boeing si Lockheed Martin. Curiosity a plecat spre Marte la ora locala 10:02 (17:02, ora Romaniei).

Curiosity sau "Mars Science Laboratory" (MSL), cel mai sofisticat trimis vreodata pentru explorarea unei alte planete, ar urma sa aterizeze pe solul martian in august 2012, dupa o calatorie de 570 de milioane de km. Robotul, o misiune cu un cost de 2,5 miliarde de dolari, dintre care 1,8 miliarde pentru dezvoltare, va ateriza la baza unui munte de 5.000 m, in interiorul craterului Gale.

Colleen Hartman, director adjunct pentru misiunile stiintifice ale NASA, a declarat miercuri ca este "intr-adevar un robot exceptional, ale carui capacitati depasesc de departe tot ceea ce am lansat spre o alta planeta a sistemului solar".

Curiosity, care cantareste 900 kg, este de doua ori mai lung si de cinci ori mai greu decat predecesorii sai Spirit si Opportunity.

Robotul este echipat cu zece instrumente stiintifice, fiind echipat cu un brat cu camere de inalta definitie si un laser pentru studierea tintelor aflate la o distanta de sapte metri.

Curiosity se deplaseaza pe sase roti poseda si un brat articulat de 2,1 metri capabil sa foreze pana la o adancime de sase centimetri in roca, o premiera pentru Marte. Esantioanele culese vor fi analizate intr-unul dintre cele doua laboratoare din interiorul robotului.

Alte instrumente vor cerceta mediul pentru a detecta in special prezenta metanului, adeoseori legat de prezenta vietii pe Pamant si a unui gaz deja detectat pe Marte in anumite sezoane.

Robotul Curiosity

Robotul Curiosity

Foto: NASA

Curiosity va masura, de asemenea, si radiatiile care ar putea afecta viitoarele misiuni umane pe Marte. Robotul dispune si de o statie meteo.

Pe perioada misiunii de exploare, prevazuta a dura doi ani terestri - un an martian - robotul, alimentat de un generator nuclear, va incerca sa descopere daca mediul martian poate fi propice dezvoltarii unei vieti microbiene.

Pentru acest lucru, "Gale ofera o ocazie superba de a testa multiple medii potential favorabile vietii", explica John Grotzinger, director stiintific al MSL de la Institutul de Tehnologie California din Pasadena.

"In zona craterului unde Curiosity va ateriza - temperaturile variaza sub cel putin - 90 de grade sub zero - se afla un con de dejectii aluvionare formate probabil de sedimente transportate de apa", precizeaza acesta.

In plus, "paturile de teren de la baza muntelui contin argila si sulfiti, cunoscuti pentru formarea lor in apa".

Plasarea unei sonde pe orbita sau intrarea in atmosfera planetei Marte s-a dovedit pana in prezent o misiune dificila.

Din cele 43 de misiuni efectuate pana in prezent, aproape 70% au esuat, americanii inregistrand cele mai multe succese, cu sase misiuni de zbor reusite. Ei sunt, de altfel, singurii care au explorat suprafata planetei rosii.

Fosta URSS este prima tara ca a reusit sa plaseze o sonda, in 1971, dar care nu a functionat decat 15 secunde.