Pana la aceasta descoperire, recordul era detinut de o gaura neagra cu o masa de 6,3 miliarde de ori mai mare decat cea a Soarelui, situata in centrul galaxiei spiralate M 87, una dintre cele mai mari din vecinatatea galaxiei noastre, Calea Lactee. M 87 se afla totodata la peste 53 de milioane de ani-lumina (un an-lumina = 9.460 miliarde de km) de Terra.
Echipa de cercetatori formata Nicholas McConnell si Chung-Pei Ma, de la Universitatea din Berkeley, California, au consemnat in revista stiintifica Nature descoperirea unei gauri negre cu o masa de 9,7 miliarde de ori mai mare decat cea a Soarelui, in mijlocul unei galaxii stralucitoare, NGC 3842, situata la peste 310 milioane de ani-lumina.
O alta gaura neagra, de "masa comparabila sau mai mare", se gaseste in centrul celei mai stralucitoare galaxii din roiul galactic Coma, NGC 4889, la o distanta de circa 330 de milioane de ani-lumina, potrivit studiului.
Aceste doua gauri negre sunt "in mod evident mult mai masive" decat indicau predictiile cercetatorilor, tinand cont de raportul dintre masa gaurii negre, viteza de dispersie a stelelor si luminozitatea din centrul galaxiilor gazda, arata autorii studiului.
Aceste rezultate sugereaza ca procesele care se produc in timpul cresterii galaxiilor mai mari si a gaurilor negre ale acestora difera de procesele care intervin in cazul galaxiilor mai mici.
Astronomii presupuneau deja ca indepartatii quasari, nuclee luminoase active ale galaxiilor ce dateaza de la inceputurile Universului, adapostesc gauri negre care au o masa de peste 10 miliarde de ori mai mare decat cea solara.















ca de la Eminescu o stim pe aia cu "mii de ani i-au trebuit luminii sa ne-ajunga"
Mai mult decit atit: in functie de viteza observatorului, imaginea universului este diferita in acelasi punct al universului.
Mai mult decit atit: notiunea de "punct" al universului utilizata mai sus de catre mine, e incorecta din punct de vedere stiintific si nu se poate defini. Dar e utila pentru simturile noastre limitate.
Pe Terra se foloseste un sistem stationar de ora, astfel incat toti sa isi poata calcula timpul local, fireste, este vorba de UTC (sau GMT). Asa e si in spatiu - timpul local este dar de momentul curent pe Terra. Deci este suficient sa spui: "in timpul noptii o supernova a fost observata in galaxia X, aflata la 56 MAL de Terra". Evident, inseamna ca de fapt aceasta explozie a avut loc acum 56 de milioane de ani, dar cum nimic nu calatoreste mai repede ca lumina (o luam momentan asa, chiar daca descoperirile recente ar putea arunca un semn de intrebare asupra acesti afirmatii) inseamna ca desi acea supernova avusese loc acum 56 M ani, ea nu a influentat in nici un fel activitatea pe Terra. De abia din momentul trecerii informatiei (frontului de unda) putem vorbi de efect.
In final, totul este legat de relatia cauza-efect. Cum cauza (explozia, evenimentul) nu s-a propagat inca pana la Terra, nu putem inca vorbi de efecte aici. La fel si Betelgeuse - e posibil ca sa fi explodat acum 300 de ani, dar cum e la 600 de AL de noi, nu avem cum sa aflam acest lucru decat cand lumina ajunge la noi. Chiar daca am plasa un satelit la jumatatea distantei (fireste imposibil), cand el ar detecta supernova ar trimite informatiile catre Terra tot cu viteza luminii, deci frontul exploziei si informatia de la satelit ar calatori una langa alta, iar noi nu am castiga nici o secunda in plus.
Sper ca am fost clar. Eminescu a fost un poet extraordinar, insa nu a fost fizician sau astronom. Trebuie sa preluati poeziile ca ceva artistic, nu ca pe o teorema.
Cu alte cuvinte, imaginea cerului este un fel de masina a timpului: cu cat detectam semnale mai slabe (mai apropiate de zgomotul de fond), cu atat vedem mai demult in timp (in trecut). De aceea astronomii au la dispozitie intreaga evolutie a Universului. Este probabil singura stiinta care are la dispozitie asa ceva - vede inapoi in timp.
Cand eram mic mi-a luat multa vreme sa inteleg acest lucru, intrucat parea oarecum ilogic. Azi insa vad altceva: Dumnezeu (daca presupunem ca El e "Creatorul") sau natura sau cum doriti sa-i spuneti, este matematicianul si fizicianul de cea mai mare clasa. Iar noi ar trebui sa fim recunoscatori ca am fost dotati cu un asa creier ca sa macar realizam aceste taine atat de frumoase. Dar nu, noi facem razboaie si crize: adica ne omoram eficient intre noi, doar am schimbat bata si piatra pe alte chestii. Am citit candva un pasaj care m-a lasat masca: lantul trofic. Omul este singurul animal care nu are dusmani naturali, in afara de el insusi...
Deci, banuiesc ca sunt sanse mai mari de 99.9% ca acele gauri negre sa se afle si acum acolo, nu cred ca au "murit" asa "repede".
Deci teoria este chiar verificata.. practic... pentru ca ele, gaurile negre, exista si sunt observabile (indirect)...in schimb, ceea ce naste discutii este ce se intampla cu materia, respectiv informatia de natura fizica, atunci cand aceasta trece de orizontul evenimentelor (event horizon) si cade intr-o astfel de gaura neagra.. adica asa numitul paradox informational al gaurii negre.. cu diferite solutii teoretice, de data asta, printre care si radiatia Hawking... dar despre asta vom vorbi in alt episod :)
Ca tot m-am luat cu vorba, ce am vrut sa spun in final: limita de MASA pentru formarea gaurilor negre se numeste limita Chandrasekhar
http://en.wikipedia.org/wiki/Chandrasekhar_limit si e o A DOUA conditie necesara sa se poata forma gaura neagra. Altfel, Raza Scwarzchild e doar o chestie teoretica (masa insuficienta pentru colaps gravitational) - de ex. Soarele nostru.