Sonda americana MAVEN, prima incercarea de a intelege pierderea in spatiu a unei mari parti din atmosfera martiana in trecutul indepartat, a fost plasata cu succes luni pe orbita planetei rosii, a anuntat NASA, potrivit AFP.

Redare artistica: Sonda MAVENFoto: Goddard Space Flight Center al NASA

MAVEN (Mars Atmosphere and Volatile Evolution) a intrat in orbita martiana la ora 2:24 GMT, a precizat Jet Propulsion Laboratory (JPL) din Pasadena, California.

Confirmarea insertiei sondei pe orbita martiana a fost intampinata cu aplauze in sala de control a misiunii, din cadrul JPL, dupa cum s-a putut observa in imaginile transmise in direct.

"Dupa o calatorie de 10 luni si 711 milioane de kilometri parcursi, MAVEN a ajuns pe orbita", a anuntat ulterior NASA pe site-ul sau.

Plasarea pe orbita s-a facut dupa pornirea motoarelor sondei pentru 30 de minute pentru a-i incetini viteza.

"Fiind prima sonda orbitala care studiaza atmosfera superioara a planetei Marte, MAVEN va modifica semnificativ modul in care intelegem istoria atmosferei martiene, felul in care clima sa s-a schimbat in timp precum si impactul asupra evolutiei mediului la suprafata si potentialul de a fi locuita", a declarat directorul NASA, Charles Bolden, intr-un comunicat de presa.

"Totodata, MAVEN ne va permite sa ne pregatim mai bine pentru viitoarele misiuni umane pe planeta Marte din anii 2030", a adaugat Bolden.

Sonda MAVEN a fost plasata pe o orbita provizorie, urmand sa inceapa o perioada de cinci saptamani de calibrare a instrumentelor sale inainte de a fi plasata pe o orbita eliptica definitiva de cinci ore si jumatate care ii va permite sa faca observatii asupra tuturor straturilor atmosferei superioare martiene, cu o altitudine care variaza de la 150 km la 6.000 km.

"Misiunea MAVEN - cu o durata de un an - va cauta sa raspunda la intrebari ce tin de ce s-a intamplat cu toata apa care se gasea pe Marte intr-un trecut indepartat precum si cu dioxidul de carbon (CO2)", explicase anterior Bruce Jakosky, de la Universitatea din Colorado, responsabilul stiintific pentru MAVEN.

"Sunt intrebari importante pentru a intelege istoria planetei Marte, climatul sau si posibilitatea existentei cel putin a unei vieti microbiene", a adaugat cercetatorul.

"Cand apa curgea din abundenta pe Marte - dupa cum indica numeroase aspecte - planeta ar fi trebuit sa aiba o atmosfera mai densa in care se produceau gaze cu efect de sera precum CO2 ceea ce permitea temperaturi mai ridicate", a subliniat Bruce Jakosky.

Prin analiza dinamicii actuale a atmosferei martiene superioare va fi posibil sa intelegem schimbarile survenite odata cu trecere timpului, sustin cercetatorii.

"Ansamblul instrumentelor de la bordul sondei MAVEN vizeaza, intr-adevar, sa gaseasca piesele care lipsesc din puzzle-ul istoriei planetei Marte", a aratat David Mitchell, seful de proiect de la NASA responsabil cu MAVEN, amintind ca "toate celelalte misiuni martiene de pana acum, cu roboti si sonde orbitale, s-au concentrat doar asupra suprafetei planetei Marte".

MAVEN, o misiune de 671 milioane de dolari, este dotata cu 8 instrumente, printre care un spectometru de masa pentru a determina structura moleculara a gazelor atmosferice si un senzor SWEA (Solar Wind Electron Analyser), realizat de Institutul Francez de de Cercetare Astrofizica, care va analiza vantul solar.

Lansarea sondei de 2,45 tone la bordul unei rachete Atlas V a grupului United Launch Alliance, a avut loc in data de 18 noiembrie la statia Armatei americane din Cap Canaveral in Florida.

NASA si Agentia Spatiala Europeana au lansat mai multe sonde orbitale in ultimii ani, insa SUA sunt singurii care au reusit sa puna un rover pe solul martian, cel mai recent fiind Curiosity, care a ajuns in zona ecuatoriala a planetei Marte in august 2012, in craterul Gale.

Sonda stiintifica cea mai sofisticata trimisa vreodata pe o alta planeta, Curiosity a reusit sa stabileasca ca Marte a fost o planeta propice vietii, cel putin vietii microbiene, in trecutul sau indepartat.

La finalul acestei saptamani, o sonda indiana urmeaza sa fie plasata in orbita planetei rosii. Este vorba despre prima sonda orbitala indiana trimisa spre Marte pentru a cauta semne ale existentei vietii.