Rachetele de sondaj trimise in spatiu ca parte a experimentului Cosmic Infrared Background al NASA au detectat un surplus de lumina infrarosie in spatiul intunecat dintre galaxii, o stralucire cosmica difuza, la fel de puternica precum cea a tuturor galaxiilor cunoscute luate impreuna, scrie Agentia Spatiala Americana. Se crede ca aceasta lumina vine de la stele "orfane", aruncate in afara galaxiilor.

Lansarea ultimei rachete suborbitale de sondaj CIBERFoto: T. Arai/University of Tokyo

Constatarile redefinesc ceea ce cred oamenii de stiinta despre galaxii indicand ca este posibil ca acestea sa nu aiba o limita fixa de stele, ci sa se intinda pe distante intinse formand o retea vasta, interconectata de stele.

Observatiile realizate de Cosmic Infrared Background Experiment, sau CIBER, contribuie la rezolvarea unei dispute privind sursa acestei lumini infrarosii de fundal din Univers, detectata anterior de Telescopul Spatial Spitzer al NASA. In timp ce unii cercetatori au postulat ca ea vine de la aceste rauri de stele singure, aflate la distanta prea mare pentru a putea fi vazute individual, altii au propus ca ea vine de la primele galaxii care s-au format in Univers.

"Credem ca stelele sunt imprastiate in spatiu in timpul coliziunilor galactice", a declarat Michael Zemcov, autor principal al unei noi lucrari care descrie rezultatele obtinute de proiectul racheta si astronom in cadrul California Institute of Technology (Caltech) si Jet Propulsion Laboratory (JPL) al NASA din Pasadena, California.

"Cu toate ca observasem anterior cazuri in care stelele sunt aruncate din galaxii intr-un val mareic, noile masuratori indica faptul ca acest proces este unul larg raspandit", a adaugat Michael Zemcov.

NASA a folosit rachete suborbitale de sondaj, care sunt mai mici decat cele care transporta sateliti in spatiu si, prin urmare, sunt ideale pentru experimente de scurta durata. A reusit astfel sa obtina imagini ale fundalului cosmic infrarosu, in unde infrarosii cu o lungime mai scurta decat cele detectate de Spitzer.

Din cauza faptului ca atmosfera noastra straluceste puternic la aceste lungimi de unda luminoasa, masuratorile nu pot fi facute decat din spatiu.

"Este foarte palpitant ca o racheta NASA atat de mica a facut o descoperire atat de mare. Rachetele de sondaj sunt un element important in setul nostru de instrumente echilibrate de la mic la mare", spune Mike Garcia, cercetatorul de program de la centrul de comanda al NASA.

In timpul zborurilor CIBER, camerele au fost lansate in spatiu de unde au facut fotografii timp de circa 7 minute inainte de a transmite datele inapoi catre Terra.

Oamenii de stiinta au scos din poze stelele stralucitoare si galaxiile, si au indepartat, de asemenea, lumina provenind din surse locale, precum cea de la galaxia Calea Lactee. Ce a ramas pe harta arata fluctuatiile in lumina infrarosie de fundal, cu pete care sunt mult mai mari decat galaxiile individuale. Luminozitatea acestor fluctuatii le permite oamenilor de stiinta sa masoare cantitatea totala de lumina de fundal.

Spre surpriza echipei CIBER, hartile au relevat un exces de lumina, dincolo de ce vine de la galaxii. Datele indica faptul ca aceasta lumina infrarosie de fundal are un spectru albastru, ceea ce inseamna ca isi mareste stralucirea in lungimi de unda mai scurte.

Acest lucru dovedeste faptul ca lumina vine de la o populatie de stele aflata intre galaxii, ce nu fusese detectata anterior. Lumina de la primele galaxii ar fi avut un spectru de cunlori mai rosiatic decat ce au vazut oamenii de stiinta.

"Lumina pare prea intensa sa fi provenit de la prima generatie de galaxii", spune James Block, investigator principal pentru proiectul CIBER, din cadrul Caltech si JPL.

"Cea mai simpla explicatie, care se aplica cel mai bine masuratorilor, este ca numeroase stele au fost smulse din locul lor galactic de nastere si ca stelele izolate emit, in medie, la fel de multa lumina ca si galaxiile", explica Block.

Experimentele viitoare vor putea testa daca sursa acestei straluciri cosmice este reprezentata, intr-adevar, de stelele izolate. Daca aceste stele au fost expulzate din galaxiile-parinte, ele ar trebui sa fie localizate in apropierea lor. Echipa CIBER lucreaza la realizarea unor masuratori mai bune, folosind mai multe culori in spectrul infrarosu, pentru a invata cum a avut loc aceasta expulzare a stelelor de-a lungul istoriei.