Fizicianul britanic Stephen Hawking a produs din nou senzatie in lumea stiintifica, afirmand ca a rezolvat asa-numitul 'paradox al pierderii de informatii' in gaurile negre si sustinand ca acestea nu ar produce disparitia totala a informatiilor despre o particula pe care 'o inghit', scriu 'Huffington Post' si 'ABC'.

Stephen HawkingFoto: AGERPRES

'Gaurile negre nu sunt chiar atat de negre pe cat par. Si nu sunt inchisorile vesnice pe care ni le imaginam. Particulele pot sa scape dintr-o gaura neagra si, totodata, pot iesi intr-un alt Univers', a afirmat savantul marti, in cursul unei reuniuni cu oameni de stiinta organizata la KHT Institute of Technology din Stockholm, citeaza Agerpres.

Explicand ca si-a 'extins' ideile anterioare in domeniu, el a opinat ca o 'gaura neagra ar trebui sa fie mare si sa se roteasca pentru a putea fi o trecere catre alt Univers'. 'Dar niciodata nu am putea sa revenim in al nostru. Asa incat, desi ma intereseaza calatoriile spatiale, nu voi incerca asa ceva', a mai spus el cu umor.

Ipoteza sa este surprinzatoare avand in vedere ca, pana in anii 1970, stiinta considera ca gaurile negre sunt 'ultima frontiera' a materiei, un loc de o densitate atat de mare si cu o forta gravitationala uriasa, incat niciun obiect care ar fi 'cazut' in aceste gauri nu ar mai fi putut iesi vreodata de acolo. Ideea era valabila inclusiv pentru fotoni.

In 1975, insusi Stephen Hawking a reusit sa demonstreze ca, in realitate, gaurile negre sunt capabile sa emita un tip de radiatii care, de atunci, ii poarta numele, 'radiatii Hawking'. Fenomenul, aparent imposibil, se produce la limita imaginara care separa gaura neagra de restul Universului. Orice corp care ar depasi aceasta bariera, ar fi inghitit pentru totdeauna de gaura neagra, dar pentru particule ajunse chiar pe acea 'granita' este posibil ca unele sa fie 'devorate', iar altele sa scape in spatiu.

Ducand rationamentul mai departe, se ajunge la concluzia ca, daca emit radiatii, gaurile negre pierd din masa lor, devin tot mai mici si sfarsesc prin a disparea din Univers, fara a lasa nicio urma din informatiile pe care le contineau. Acest fenomen ar contrazice insa fizica cuantica, potrivit careia informatia cuantica incorporata de materie nu se distruge niciodata. Problema rezultata se numeste 'paradoxul pierderii de informatie' si rezolvarea sa reprezinta o provocare majora pentru multi cercetatori.

Noua teorie lansata de Hawking - daca s-ar dovedi ca este corecta - ar confirma valabilitatea mecanicii cuantice si ar explica paradoxul.

'Pornesc de la ideea ca informatia nu se depoziteaza in interiorul gaurii negre, asa cum era de asteptat, ci la limitele acesteia, la linia orizontului, de unde informatia poate scapa', a explicat fizicianul britanic.

Altfel spus, trecand prin zona limita, toate particulele ar lasa un fel de 'copie', de 'duplicat', al lor, care poate 'evada' din gaura neagra sub forma de radiatie. In aceasta situatie, informatia nu ar fi distrusa si nu ar disparea odata cu gaura neagra.

Problema este ca, dupa un asemenea proces, informatia ar fi cu totul diferita fata de cea initiala. Ar fi ca si cum s-ar arde un dictionar: informatiile continute ar exista, dar sub forma de cenusa, deci, imposibil de recuperat.

Dar Stephen Hawking nu exclude nici o alta varianta, potrivit careia informatia 'pierduta' in gaura neagra ar fi, in realitate, stocata in alte Universuri, alternative celui in care traim noi. Pe cale de consecinta, gaurile negre ar fi 'punti' catre Universuri paralele.

Un articol in care sa se prezinte detaliat noua teorie este asteptat cu maxim interes de comunitatea stiintifica mondiala. Ziarul 'ABC' afirma ca Stephen Hawhing l-ar putea publica peste numai cateva luni.