Studiul asteroizilor
R: Mirel Barlan, te ocupi de ani buni de studiul asterorizilor. De ce este interesant sa aflam cum se modifica suprafata acestora in timp, cum se erodeaza asteroizii?
Mirel Barlan (Observatorul astronomic din Paris): Asteroizii sunt corpuri ale sistemului solar. Noi cunoastem peste 400000 de obiecte cu dimensiuni intre cateva 100m si 1000 km. O parte din acestia (circa 7000) intersecteaza orbita Pamantului in miscarea lor de revolutie.
Una dintre problemele stiintifice abordate in ultimul deceniu este cea a schimbarii structurii suprafetei obiectelor ca urmare a mediului interplanetar ostil. Suprafetele asteroizilor schimba structural si se erodeaza ca urmare a unui complex de factori: particulele energetice ce alcatuiesc vantul solar, ciocnirile cu micrometeoriti, radiatia cosmica.
Toti acesti factori sunt sintetizati in conceptul de meteorologie a spatiului (space weathering).
R: Cum facem meteorologie spatiala?
![]() |
| Evolutia/erodarea asteroizilor Foto: ESA |
![]() |
Un prim raspuns la aceasta intrebare a fost propus recent de echipa noastra de cercetatori europeani si americani.
La baza acestui raspuns sunt luate in considerare spectrele asteroizilor din anumite familii impreuna cu spectrele de laborator obtinute din experimente de iradiere a materialului diversilor meteoriti (din categoria condritelor ordinare).
Studiul dovedeste faptul ca suprafata asteroizilor se imbatranesterapid, pe o perioada de maximum 1 milion de ani (comparativ cu o scara de timp de 4,5 miliarde ani, varsta estimata a sistemului solar).
R: Cine este principalul responsabil pentru imbatranirea asteroizilor?
Vantul solar are un rol preponderent si rapid in “machierea” obiectelor lipsite de atmosfera (cazul asteroizilor). Proprietatile spectrale ale suprafetei sunt alterate, suprafata devine mai inchisa la culoare, iar conform studiilor de laborator obiectele vor reflecta mai mult in domeniul rosu si infrarosu apropiat.
R: De ce este important sa facem meteorologie spatiala?
Un astfel de studiu ne permite, in primul rand, sa cunoastem mai bine modul in care s-au format asteroizii. Apoi, avem o imagine mai clara a modului in care actioneaza vantul solar asupra obiectelor din Sistemul Solar. In sfarsit, putem obtine informatii importante asupra compozitiei mineralogice a asteroizilor. Si, evident, asupra dimensiunilor acestora.
Mai multe informatii
Un articol care descrie descoperirea putin mai pe larg
Articolul original: "Solar wind as the origin of rapid reddening of asteroid surfaces”, by P. Vernazza et al. The team is composed of Pierre Vernazza (ESA), Richard Binzel (MIT, Cambridge, USA), Alessandro Rossi (ISTI-CNR, Pisa, Italy), Marcello Fulchignoni (Paris Observatory, France), and Mirel Birlan (IMCCE, CNRS-8028, Paris Observatory, France). A PDF file can be downloaded here.
















