In data de 4 iulie, CERN a anuntat descoperirea unei noi particule elementare, foarte asemanatoare cu faimosul boson al lui Higgs. Acest anunt ar putea punct deceniilor intregi de cautari dar constituie o durere de cap pentru comitetul insarcinat cu decernarea premiului Nobel pentru fizica, scrie AFP.
Pentru cercetatorii din intreaga lume este evident ca descoperirea acestei verigi lipsa in teoria particulelor elementare este un eveniment istoric ce va trebui, intr-o zi sau alta, sa fie incoronata cu un Nobel.
Bosonul lui Higgs, care explica in special de ce unele particule au masa si altele nu - si, deci, de ce Universul exista asa cum il cunoastem noi - este "pentru fizica ceea ce descoperirea ADN-ului a fost pentru biologie", spune Peter Knight, presedintele Institutului britanic de fizica.
"Nu vad ce ar putea concura cu bosonul lui Higgs" la premiile Nobel, a spus si fizicianul francez Etienne Klein.
In cazul in care comitetul Nobel va decide in acest sens martea viitoare, la Stockholm, cui ii va atribui premiul? Dilema este una majora.
Cu siguranta, bosonul este asociat de marele public cu britanicul Peter Higgs, 83 de ani, dar acesta recunoaste deschis ca nu detine paternitatea exclusiva a teoriei care a formulat existenta faimoasei particule.
Sase fizicieni, in total, fiecare inspirandu-se din operele celorlalti, au publicat lucrari care au construit aceasta teorie in 1964, in intervalul a doar patru luni.
Primii au fost belgianul Robert Brout, decedat anul trecut, si francezul Francois Englert.
Ei au fost urmati la putin timp de Peter Higgs, primul care a afirmat ca doar o noua particula ar putea explica anomaliile constatate in masa particulelor. La acest trio se adauga americanii Dick Hagen si Gerry Guralnik alaturi de britanicul Tom Kibble.
Si, cum in fizica nimic nu e simplu niciodata, a fost necesara mobilizarea a mii de fizicieni din lumea intreaga, reuniti in doua experimente distincte gazduite la Geneva de LHC, marele accelerator al CERN, pentru a ajunge in aceasta vara la descoperirea bosonului prezis de teoreticieni in urma cu aproape 50 de ani.
Stiind ca doar trei persoane maxim, indivizi sau organizatii, pot sa imparta un premiu Nobel, solutia ar putea fi premierea lui Peter Higgs, Francois Englert si a CERN (Organizatia europeana pentru cercetari nucleare).
Dar nu este atat de simplu.
"Problema este ca multi oameni care au participat la descoperirea nu sunt de la CERN. CERN e o structura care gazduieste echipe, uneori dispersate in intreaga lume", explica Etienne Klein, care spune ca i-ar placea sa se gaseasca "o formula care sa permita asocierea acestei mici lumi".
"Acest lucru nu s-a intamplat niciodata in fizica dar ar fi o premiera care va deveni fara indoiala obligatorie", avand in vedere mijloacele colosale necesare cercetarii experimentale moderne, a adugat Klein.
"Fizica s-a schimbat de la atribuirea premiului Nobel in 1901. Atunci era vorba de indivizi care faceau marile descoperiri. Astazi, sunt marile colaborari si marile echipe. Acest lucru ridica o problema", recunoaste Lars Brink, membru al comitetului Nobel de fizica.
"Nu este nimic care sa ne impiedice sa acordam premiul unei organizatii dar ar fi o mare schimbare (...) E si o problema psihologica. Nu poti oferi acelasi statut la 6.000 de persoane", a explicat el.
Si mai sunt si alte complicatii: daca o noua particula a fost descoperita si ea seamana puternic cu bosonul lui Higgs, este nevoie in continuare de masuratori complementare pentru a confirma ca ne aflam intr-adevar in fata "Particulei lui Dumnezeu".
Comitetul Nobel ar putea deci sa astepte anul 2013. "Dar nu trebuie uitat ca Peter Higgs nu mai este tanar, deci ar putea exista o forma de presiune legata de varsta", a subliniat fizicianul francez Etienne Klein.
0
3
