CERN (Organzatia europeana pentru cercetari nucleare) are in vedere construirea unui inel cu o circumferinta de 100 km intre Franta si Elvetia, destinat accelerarii particulelor, potrivit unui comunicat publicat joi, la Geneva, si citat de AFP.

Un studiu de fezabilitate va fi lansat saptamana viitoare. In aceasta perspectiva, aproximativ o suta de cercetatori din intreaga lume se vor reuni in perioada 11 - 13 februarie la Universitatea din Geneva pentru a lansa acest program, prevazut pentru cinci ani.

Acest viitor inel este destinat preluarii activitatii LHC (accelerator de particule), actualul inel, care are o circumferinta de 27 km. Inelul a fost imaginat in anii 1980, dar a devenit functional doar 25 de ani mai tarziu.

Cu o circumferinta cuprinsa intre 80 si 100 km, viitorul inel, denumit FCC (Future Circular Colliders) ar putea atinge o energie fara precedent 100 TeV (teraelectronvolt), fata de 14 TeV pentru LHC.

Acest studiu se adauga celui demarat de mai multi ani privind un accelerator liniar compact (CLIC), un accelerator rectiliniu de 80 de km care ar putea trece pe sub Franta si Elvetia.

Obiectivul celor doua studii este sa examineze fezabilitatea diferitelor aparate si sa le evalueze costurile pana in 2018/2019, data la care strategia europeana in domeniu va fi stabilita, potrivit CERN.

Cercetarile in domeniul fizicii particulelor devin din ce in ce mai globalizate. Informatii sunt schimbate frecvent intre America, Asia si Europa in cadrul unui organism mondial ICFA (Comitetul international asupra viitorului acceleratoarelor).

In asteptare, LHC ar urma sa functioneze inca 20 de ani. In prezent, acceleratorul este oprit, dar ar urma sa reporneasca in 2015.

"Stim inca putine lucruri despre bosonul lui Higgs, suntem in cautarea materiei negre si a supersimetriei ... Doar viitoarele rezultate ale LHC ne vor putea indica piste de cercetare ce trebuie urmate in viitor si tipul de accelerator cel mai adaptat", a spus Sergio Bertolucci, director de cercetare si de informatica al CERN.

Bosonul lui Higgs a fost descoperit in vara lui 2012 de catre CERN daorita lucrarilor belgianului Francois Englert si britanicului Peter Higgs.

Acest boson este o particula elementara considerata cheia de bolta a structurii fundamentale a materiei.

Cei doi barbati, care sunt octogenari acum, au primit premiul Nobel pentru fizica in 2013.

Aceste studii explica de ce unele particule au masa si altele nu si, pe cale de consecinta.

Acest avans este unul dintre cele mai importante din istoria fizicii.