Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat miercuri cercetatorilor ean-Pierre Sauvage (francez), J. Fraser Stoddart (britanic) si Bernard L. Feringa (olandez), pentru crearea unor molecule a caror miscare poate fi controlata, relateaza AFP.
"Masinile moleculare vor fi, cel mai probabil, utilizate la dezvoltarea unor obiecte precum materiale noi, senzori si sisteme de stocare de energie", a spus Academia Regala Suedeza de Stiinte.
Cei trei laureati vor imparti premieul de 8 milioane de coroane suedeze.
Cei trei cercetatori au fost recompensati pentru dezvoltarea celor mai mici masini din lume, cunoscute si sub denumirea de nanomasini. Ei au dezvoltat molecule cu miscari controlabile, care pot realiza o serie de sarcini atunci cand li se furnizeaza o anumita cantitate de energie, arata Comitetul Nobel.
Dezvoltarea computerelor a demonstrat felul in care procesul de miniaturizare a tehnologiei poate sa determine o veritabila revolutie a stiintei. Laureatii premiului Nobel pentru chimie pe anul 2016 au miniaturizat masini si au dus chimia intr-o noua dimensiune a activitatii de cercetare stiintifica.
O masina moleculara, sau o nanomasina este un sistem format dintr-un anumit numar de componente moleculare care produc miscari cvasimecanice (output) ca raspuns la stimuli specifici (input) si poate fi de doua feluri, biologica sau sintetica, informeaza Agerpres.
Cei trei savanti au pus bazele celor mai mici masinarii folosite in diferite domenii, dar in special in IT si medicina, obtinand molecule cu miscari controlabile, care pot indeplini anumite sarcini atunci cand primesc energie. Evolutia rapida a tehnologiilor de calcul din ultimii ani demonstreaza modul in care miniaturizarea tehnologiei poate duce la o revolutie. Laureatii Premiului Nobel pentru Chimie din acest an au reusit sa miniaturizeze masini si au impins chimia intr-o noua era.
Primii pasi spre masini moleculare au fost facuti de Jean-Pierre Sauvage in 1983, cand a reusit sa lege doua molecule de forma circulara una de cealalta, formand un lant sau o catena. In mod normal, moleculele se leaga una de alta prin legaturi covalente puternice, in care atomii isi pun in comun electronii, insa in acest lant moleculele erau conectate printr-o legatura mecanica mai libera. Pentru ca o masina sa poata functiona este necesar ca partile sale componente sa se poata misca relativ unele fata de celelalte. Lantul format din cele doua molecule de forma circulara a reusit sa satisfaca cu precizie aceasta cerinta.
Un al doilea si important pas in acest domeniu a fost facut de Fraser Stoddart in 1991, cand a dezvoltat structuri de molecule interconectate denumite "rotaxane". El a reusit sa "infileteze" un inel molecular pe un ax molecular subtire si a demonstrat ca respectivul inel se poate deplasa de-a lungul axului. Printre inventiile bazate pe "rotaxane" se numara liftul molecular, musculatura moleculara si cipul molecular de calculator.
Bernard Feringa este prima persoana care a creat un motor molecular. In 1999 el a reusit sa faca o pala de motor moleculara sa se roteasca continuu in aceeasi directie. Apoi, folosind motoare moleculare, a reusit sa faca sa se roteasca un cilindru din sticla de 10.000 de ori mai mare decat motorul molecular care ii conferea energie si a conceput un "nanoautomobil".
Laureatii Premiului Nobel pentru Chimie din acest an au scos sistemele moleculare din echilibrul imobil in care se aflau si le-au transformat in nano-masinarii pline de energie, ale caror miscari pot fi controlate. In ceea ce priveste dezvoltarea, motoarele moleculare se afla in acelasi stadiu in care erau motoarele electrice la inceputul secolului XIX, pe cand oamenii de stiinta ai epocii puneau in miscare diferite sisteme mecanice cu ajutorul lor, fara a se gandi ca aceasta inventie va duce la aparitia trenurilor electrice, a masinilor de spalat si a numeroase alte masinarii banale in prezent.
Cel mai probabil, viitorul masinariilor moleculare este legat de sinteza si dezvoltarea de noi materiale, senzori si sisteme de stocare a energiei.
Jean-Pierre Sauvage s-a nascut in 1944 la Paris si si-a obtinut doctoratul in 1971 la Universitatea din Strasbourg. In prezent, omul de stiinta francez este profesor emerit al aceleiasi universitati si director de cercetare emerit la Centrul National pentru Cercetari Stiintifice din Franta (CNRS).
Cu doi ani mai in varsta, Sir J. Fraser Stoddart s-a nascut la Edinburgh, Marea Britanie si si-a luat doctoratul in 1966 la universitatea din orasul sau natal. In prezent el activeaza ca profesor de chimie la Northwestern University din SUA.
Cel mai tanar dintre cei trei laureati, Bernard L. Feringa, s-a nascut in 1951 la Barger-Compascuum, Olanda, si a obtinut doctoratul in 1978 la Universitatea din Groningen, unde preda si in prezent chimie organica.
Cei trei chimisti vor primi cate o diploma, o medalie de aur si isi vor imparti in mod egal suma de 8 milioane de coroane suedeze (933.000 de dolari / 831.000 de euro).
2
2
