Jacques Dubochet (Elvetia), Joachim Frank (USA) si Richard Henderson (Marea Britanie) au fost recompensati miercuri cu premiul Nobel pentru Chimie 2017, pentru dezvoltarea crio-microscopiei electronice, o metoda revolutionara de studiere a moleculelor, anunta AFP.
"Premiul din acest an recompenseaza o metoda admirabila de imagistica a moleculelor vietii", a anuntat Goran Hansson, secretarul general al Academiei regale de stiinte, care decerneaza premiile Nobel.
Gratie acestei metode, "cercetatorii pot de acum sa produca (...) structuri tridimensionale ale biomoleculelor", a aratat juriul Nobel.
Crio-microscopia electronica permite studierea esantioanelor biologice fara a altera proprietatile acestora, asa cum se intampla in cazul utilizarii de coloranti sau de fascicule de electroni degajate de razele X.
In microscopia electronica conventionala, esantioanele - in majoritatea timpului formate dintr-o mare cantitate de apa - trebuie deshidratate si, deci, alterate.
Pentru a obtine cea mai buna imagine posibila se folosesc adeseori coloranti sau saruri, care perturba si mai mult observarea.
Pana in anii 1980, cand Jacques Dubochet - astazi in varsta de 75 de ani - si echipa sau au inventat crio-microscopia eletronica: in mare, e vorba de congelarea esantioanelor pentru a le conserva starea originala. Mai exact, apa moleculei este "vitrificata" cat mai repede posibil, inainte de cristalizarea sa.
Virusul Zika
In 1990, Henderson, 72 de ani in prezent, a produs primul o imagine 3D in rezolutie atomica a unei proteine. Joachim Frank, 77 de ani, a perfectionat ulterior aceasta tehnica si a facut-o mai usor de folosit.
"Cand cercetatorii au inceput sa suspecteze ca virusul Zika era vinovat de epidemia care antrena grave anomalii cerebrale la nou-nascutii din Brazilia (in 2015), au recurs la crio-EM pentru a vizualiza virusul", a reamintit comitetul Nobel.
Este al treliea Nobel anuntat in acest an.
Premiul pentru Medicina a fost atribuit luni la trei geneticieni americani specializati in ceasul biologic iar cel pentru fizica a recompensat marti trei astrofizicieni, tot americani, pentru detectarea undelor gravitationale prezise de Einstein in urma cu un secol.
Bob Dylan va afla joi numele succesorului sau in palmaresul premiului pentru Literatura decernat de Academia suedeza. Criticii si pariorii mizeaza pe kenyanul Ngugi wa Thiong'o, in fata japonezului Haruki Murakami si a canadiencei Margaret Atwood, eterni favoriti la un premiu care dejoaca toate pronosticurile.
Franco-libanezul de origine siriana Adonis, israelienii Amos Oz si David Grossmann, albanezul Ismail Kadare si italianul Claudio Magris au si ei sanse bune.
Vineri va fi acordat premiul pentru Pace, atribuit de comitetul Nobel norvegian, la Oslo, iar luni premiul pentru economie.
Nobelul pentru pace ar putea recompensa eforturile impotriva proliferarii armelor atomice.
Fostul secretar american de stat John Kerry si sefii diplomatiilor iraniana Mohammad Javad Zarif si europeana Federica Mogherini ar putea fi recompensati in comun, pentru acordul din 2015 privind dosarul nuclear iranian.
In fiecare an, un premiul Nobel este de 9 milioane de coroane suedeze (circa 943.000 euro).
Fundatia Nobel care gestioneaza mostenirea inventatorului suedez Alfred Nobel, creatorul premiilor, si-a redus in 2012 premiul cu 20%, la 8 milioane de coroane, din cauza crizei financiare. Acum, insa, Fundatia afirma ca situatia este stabila.
