) |
| Ce se vede cand apar particule Foto: Fermilab |
 |
Doar ca descoperirea, inca neconfirmata, este extrem de controversata. Mai mult de o treime din cei peste 600 de cercetatori care participa la experiment au refuzat sa semneze lucrarea care anunta descoperirea si care a fost trimisa spre publicare. Stirea a explodat in presa inainte ca descoperirea sa fie confirmata de comunitatea stiintifica.
E un bun prilej pentru a arunca o privire in modul in care se lucreaza si se fac descoperiri in fizica contemporana.
Cum se lucreaza in fizica particulelor
Adrian Buzatu este doctorand la McGill University si lucreaza, impreuna cu colegii sai, la experimentul de detectie care pare sa fi facut descoperirea. Si tot impreuna cu colegii sai de la McGill, s-a retras de pe lista celor 600 de autori care urmau sa semneze lucrarea prin care descoperirea era anuntata. Motivatia este simpla : o descoperire nu se face asa.
De fapt, cum functioneaza un astfel de experiment ?
Collider Detector de la Fermilab (CDF) este unul dintre cele doua detectoare de particule ale Tevatronului. Cum functioneaza acceleratorul
- Produce protoni si antiprotoni pe care-i accelereaza pana la energii foarte mari (1 Tev)
- Particulele astfel accelerate ajung la viteze de 99.99% din viteza luminii
- Un fascicul de protoni contine aproximativ 100 de miliarde de protoni
- Fasciculele astfel accelerate sunt puse sa se ciocneasca : au loc aproximativ 2 milioane de ciocniri pe secunda
- La fiecare ciocnire interactioneaza in medie doar cate una-doua perechi de particule (protoni si antiprotoni)
- Fiecare proton/antiproton este format din cuarci si gluoni, astfel incat putem spune ca la o astfel de ciocnire are loc o interactie intre un cuarc si un anti-cuarc sau o pereche de gluoni
- Prin astfel de ciocniri apar noi particule elementare care nu pot fi produse/observate decat la energii foarte mari si care se dezintegreaza rapid
- Aceste noi particule ajung sa fie captate sau sa lase « urme » in diferitele tipuri de detectori
Detectarea particulelor
Principiul de detectare este simplu : particulele elementare sunt puse in situatia de a crea « urme » in detectori : asta inseamna ca trec printr-un gaz, ciocnesc in drumul lor atomi, producand fenomene de ionizare sau modificari ale energiei care sunt apoi masurate cu tot felul de dispozitive sofisticate.
Apoi, toate aceste « urme » trebuie analizate. Cum se face acest lucru ? Cum arata experimentul in care cercetatorii sustin ca au descoperit o noua particula ? Adrian Buzatu :
) |
| Adrian Buzatu Foto: Hotnews |
|
Aici incep si problemele. In evenimentele nou masurate, pe langa particulele aparent « noi » care apar, unele din particulele « vechi » si deja cunoscute par sa se comporte ciudat. Astfel, unele perechi de muoni si antimuoni par sa « izvorasca » de la o distanta de aproape 50 de ori mai mare, o distanta de aproape 10 cm de locul coliziunii. Ce inseamna acest lucru?
"Daca ar fi cu adevarat asa, ar putea fi o fluctutatie statistica (adica exista cateva cazuri rale cand hadronii se dezintegreaza si dupa distante lungi). Dar ar mai putea fi o posibilitate, anume ca o particula noua, inca nedescoperita, masiva, sa se descopuna in aceasta pereche muon-antimuon. Aceasta ar fi o prima indicatie pentru existenta unor procese inca noi in fizica. Intrebarea este insa, cat de siguri suntem ca acei muoni si antimuoni sunt de fapt chiar asa si nu sunt alte particule care par a fi muoni?"
Exista, in fizica particulelor, si astfel de «false » evenimente. Ele provin din faptul ca un jet de mare energie trece de pragurile detectorului de particule obisnuit si ajunge in detectorul care cauta muoni.
"Niciodata in fizica particulelor nu vorbesti de muoni (si aceasta e valabil oricarei particule) ci de candidati de muoni. Caci poate este, poate nu. De cele mai multe ori este, dar cateodata nu, iar masurarea precisa a raportului dintre ele vine din o intelegere buna a detectorului, ceea ce ia ani sa se dezvolte."
Intrebarea este, desigur, daca evenimentele nou descoperite au fost « bine masurate » sau nu. De masurarea aceasta s-a ocupat un grup mic de cercetatori. Descoperirea, insa, daca este vorba de o descoperire, le apartine prin conventie tuturor celor 600 de cercetatori care au lucrat la experiment. Acesta este, sustine Adrian Buzatu, specificul fizicii particulelor : se considera ca fiecare membru al colaborarii contribuie la procesul de colectare de date, datele culese se folosesc apoi in comun, iar rezultatele obtinute sunt ale tuturor. Aici, insa, lucrurile incep sa se complice :
"Deoarece articolul exprima opinia si raspunderea stiintifica a autorului, este recomandat ca toti sa citeasca fiecare articol trimis spre publicare. Cum colaborarea CDF produce aproxiativ 50 de articole de an, adica aproximativ unul pe saptamana, un singur om nu poate tine pasul cu toate.
De aceea prin tragere la sorti sunt alese cateva institutii care trebuie sa citeasca atent si sa trimita comentarii la un anumit articol. Exista doua runde de corectura, exista niste cercetatori ce supravegheaza articolul in curs spre publicare in mod constant si interactioneaza cu autorii. Aceasta este in mod normal. (Foto : Wilson Hall, cladirea principala de la FermiLab a fost construita in forma de H, de la Higgs (bosonul Higgs, misterioasa particula pe care o cauta toti)
) |
| Wilson Hall Foto: Fermilab |
|
La inceput, autorii doreau sa spuna clar in articol ca s-ar fi gasit o fizica noua si chiar propuneau un model teoretic simplificat care reproducea acele rezultate. Majoritatea colaboratorilor insa s-au opus, nefiind convinsi ca aceia erau cu adevarat muoni, cerand o analiza mai detaliata. S-au efectuat noi studii si s-a propus din nou articolul, fara a se mai pretinde in articol ca se observa fenomene de fizica noua (o mare schimbare!).
Se spunea insa pe buna dreptate ca aceste evenimente explica unele neconcordate ce existau in masuratori precedente de la CDF care implicau hadroni continand cuarci bottom care se dezintegrau in muoni. Se spunea tot corect ca aceste evenimente nu pot fi explicate la nivelul pe care il avem in prezent de intelegere a detectorului
CDF si a teoriei Modelului Standard. Se spunea tot corect ca studiile vor continua. Insa ceea ce nu se accentua este faptul ca este vorba de candidati de muoni, iar nu muoni. Adica aici mai mult ca niciodata trebuia accentuat si mai clar ca prin definitie nu tot ce vedem in detector este ceea ce pare sa fie."
Ca urmare, o treime din cercetatorii implicati in experiment au decis sa nu semneze articolul. Ceea ce nu inseamna, insa, ca ei n-ar spera intr-o mare descoperire, ci doar ca nu sunt de acord cu anuntarea ei in acest moment. Ce se intampla insa mai departe ?
Autorii articolului au trimis articolul spre publicare unei reviste stiintifice. In acelasi timp, urmand practica curenta, l-au pus si pe un site specializat pe internet, ArXIv, site-ul pe care fizicienii publica articolele pe care le-au trimis la reviste stiintifice. Pentru a fi publicat de o revista stiintifica serioasa, orice articol trece printr-un proces de evaluare care ia cam jumatate de an.
Varianta unui site cu articole online inca nepublicate pune, in principiu, la dispozitia colegilor, rezultatele descoperirii. Pe de alta parte, pana cand nu apare intr-o revista stiintifica serioasa, o descoperire nu poate fi validata. Ea e doar o propunere care isi asteapta confirmarea sau infirmarea, iar aceasta va veni, probabil, abia peste cateva luni.
“Pe de alta parte, la doar cateva zile distanta a aparut pe acelasi site si un articol teoretic care explica ce particula ar putea produce in dezintegrarea ei acei muoni. Acei "teoreticieni" care au produs articolul sunt de fapt autorii intiali ai analizei din CDF. Calaborarea nu le-a dat voie sa lege teoria lor de numele colaborarii, asa ca au trimis-o spre publicare pe cont propriu.
Presa din intreaga lume imediat s-a aruncat asupra stirii, accentuand desigur ca este necar daca este vorba de fizica noua sau de o neintelegere a detectorului nostru. Merita sa fim entuziasmati, dar trebuie sa fim precauti. Ia mult timp pentru ca experimentul sa isi confirme propriile rezultate. Ideal ar fi ca si alt experiment sa incearca sa reproduca aceasta si sa vada daca observa sau nu acelasi efect."
- Adrian Buzatu este doctorand in fizica particulelor la McGill University, Canada. In Romania a absolvit Colegiul National "Fratii Buzesti" din Craiova in anul 2001. A studiat doi ani la departamentul european al scolii de ingineri INSA din Lyon, apoi un an la Universitatea Joseph Fourier din Franta. A efectuat stagii de cercetare in cadrul experimentului ATLAS de la CERN si la laboratorul KEK din Tsukuba, Japonia. Ca masterand si apoi doctorand la Montreal a inceput sa lucreze la experimentul CDF de la Fermilab. Lucreaza, impreuna cu colegii sai, la cautarea bosonului Higgs.
- Adrian Buzatu se ocupa intens si de popularizarea stiintei si educatia stiintifica a tinerilor. Este unul dintre autorii paginii fizicaparticulelor.ro si are un site de stiinta StiintaAzi.ro.
Asa ceva nu cred ca se intampla. Nu poti accelera un proton pana la o viteza asa de mare (teoretic se poate, practic nu cred ca o vom face vreodata); si asta pentru ca avem o ecuatie a masei unei particule: m = m_0 / sqrt(1 - v^2 / c^2) unde m_0 e masa in stare de repaus, c e viteza luminii si v e viteza curenta. Ducand la limita (v -> c) ar insemna ca m se apropie de infinit. Adica cu cat se apropie de viteza luminii masa particulei se apropie de infinit, urmand ca la viteza luminii masa sa fie infinita.
Tinand cont ca masa = energie ar fi nevoie de niste cantitati prea mari de energie (mai mult decat are intregul sistem solar). Asta e si motivul pentru care particulele cu masa nu au viteze nici macar apropiate de cea a luminii.
Si acum un argument mai putin stiintific: daca deja suntem capabili sa acceleram o particula pana aproape de viteza luminii cu ce e acceleratorul de la CERF mai bun decat ala de la FermiLab? Si de ce ar trebui sa fie mai mari sansele sa descopere particula Higgs?
La CERF o particula e tinuta in camp magnetic mai mult timp pentru ca acceleratorul e mai mare => viteze mai mari (dar nu apropiate de cea a luminii pentru particule cu masa).
vor misca creionul daca ar fi pusi sa scrie ecuatiile fundamentale pe care ei isi bazeaza povestile de popularizare.
Daca tu te-ai nascut pentru sapa, atunci mai bine nu mai scrie aici si treci la instrument. Ai fi mult mai util.
"O noua particula, nevazuta de nimeni niciodata" - text de pus intr-o compunere de gimnaziu; particulele, nici chiar cele "vechi", nu sunt "vazute"; iar daca e noua, mi se pare destul de clar ca nu a fost observata pina acum; iar in cazul de fata nu e vorba (cel putin deocamdata) de o particula noua, ci de un flux de particule "vechi" care in principiu nu avea ce cauta acolo - asta e una dintre interpretari si e motivul pt care o parte dintre cercetatori nu au vrut sa semneze articolul (ei sunt experimentalisti si nu au dorit sa se lanseze in speculatii teoretice - spre deosebire de ceilalti care au preferat sa pluseze cu speranta ca adjudecarea nobelului va fi mai sigura asa);
experimentalistii care nu au semnat au dorit publicarea unui articol sec cu datele observate, au dorit sa astepte apoi confirmarea experimentului in alte acceleratoare, iar apoi un mic (?) Einstein teoretician care sa gaseasca o explicatie
"sa arunce in aer fizica cunoscuta, sa contrazica Modelul Standard" - nu arunca in aer nimic; nu contrazice modelul standard; este un efect care, daca va fi confirmat de alte laboratoare, ar putea arata directia in care se poate merge dincolo de modelul standard - modelul standard este una dintre teoriile fizice cele mai solide si cu cele mai multe confirmari experimentale, insa nu adreseaza toate tipurile de particule si interactiuni; astfel ca o teorie mai generala nu il va contrazice, ci il va extinde (asa cum si Einstein l-a extins pe Newton, nu l-a contrazis).
Particula aceasta misterioasa ce paote s-ar dezintegra in acesti muoni ar fi o particula noua, care se dezintegreaza in cele deja stiute, precum muoni, adica particule vechi. Este o exprimare corecta, dar sunt de acord ca fara cunostinte de baza de fizica particulelor, poate fi inteleasa gresit aceasta formulare.
Cu bine,
Adrian Buzatu
Totodata, trebuie recunoscut ca acest sistem a reusit filtrarea unor neaveniti precum "fuziunea la rece" sau falsele cercetari sud-coreene privind clonarea.
Eu ma refer la actualul sistem in care o cercetare nici macar nu poate fi publicata fara, in cazul de fata, semnatura a 600 (sase sute) de colegi. Acest sistem e consecinta directa a concentrarii cercetatorilor in institute din ce in ce mai mari, motivata prin reducerea costurilor. Cercetatorul solitar, care altadata era norma, practic a disparut.
Se pune problema care este locul geniului intr-un asemenea sistem. Prin definitie, geniul este cineva situat intelectual cu mult deasupra celor din jur, capabil sa gandeasca nonconformist, chiar putin "sarit". Institutele mari, ca orice organizatii de masa, incurajeaza conformismul. Nonconformistii tind sa fie marginalizati, mai mult sau mai putin direct.
Asa ca mi se pare foarte departe lumea experimentatorilor in care (vai de mine) o descoperire "trebuie facuta asa, cum scrie la carte" ... lol... E drept, nu toti au un tevatron in curte asa ca e mai greu sa scape o publicatie, dar pana la urma, daca e cate un articol pe saptamana de ce auzim de el numai acum? Va spun eu, ca la orbifold si alegerea vidului: ne va interesa cand veti aduce rezultate concrete, pana atunci calibrarile si filtrarea datelor si ce or mai fi facand ei pe acolo ii intereseaza aproape numai pe tehnicieni. Si apoi cand e in sfarsit o descoperire cu potential TE RETRAGI ca "nu asa se face"!!! Voi pe ce lume traiti?!
Insa faci niste confuzii despre articolele scoase. Este drept ca nici unul nu a revolutionat fizica, tocmai pentru ca experimentarile sunt in acord cu Modelul Standard. Toate. Absolut toate. De mai bine de trei decenii. La toate aceleratoarele de particule. Fascinanta teorie. Si totusi o testam, iar si iar ...
In plus, dincolo de limite asupra bozonului Higgs si alte particule ipotetice precum cele supersimetrice, care limite devin tot mai bune (deci e progres pentru cunoasterea despre Univers), exista descoperiri concrete de la Fermilab, ce au avut loc mereu. Chiar anul acesta au fost descoperite particule noi (dar ce sunt deja prezise de Modelul Standard, deci inca o confirmare experimentala pentru teorie). Sau anul trecut s-a observat cum particula formata din un cuarc bottom si unul strange (Bs) oscilelaza intre starea de materie si antimaterie, ceea ce lasa posibilitatea ca poate aceasta oscilatie este si asimetrica, ceea ce ar putea contribui cu inca putin la explicarea disparitiei antimateriei in Univers. Pentru o lista a progreselor de la Fermilab, vezi te rog aici. http://www-cdf.fnal.gov/
Ca sa conchid, da, ai mare dreptate, metodele de lucru ale teoreticienilor si experimentatorilor sunt foarte diferite, dar nu as merge pana acolo inca sa afirm ca experimentatorii traiesc in o lume aiurea. E nevoie de ambele pentru ca sa cunoastem Universul. Sa existe o teorie, ale carei predictii sa fie confirmate experimental.
Cu respect, Adrian Buzatu, www.StiintaAzi.ro, universitatea McGill
Nu te supara, dar aici nu experimentatorii sunt
pe partea intunecata a lunii (si-a lumii..)
Adica ne descrii pe larg geneza unei speculatii stringhiste (corzi, zgarciuri, nu stiu cum sa le spun)
despre care stii ca n-are nimic de-a face
cu realitatea, si ii mai si acuzi pe experimentatori
ca sunt precauti???????
In cazul lor, tot ce sper e ca precautia e legata
de onestitate stiintifica, nu de politica meschina.
Cu scuze pentru pastrarea anonimatului,
un alt teoretician
Ce parere aveti?
Din pacate mai apare un fenonemn psihologic: cand se incheie timpul de viata al unui experiment, oamenii au tendinta sa publice si rezultate controversiale fara un scrutin serios. Vezi cazul din 2000 al acceleratorului LEP din Geneva, unde s-au grabit sa anunte ca au vazut semne ale particulei Higgs, cu speranat desarta ca vor mai continua cu experimentul si cu frica in san ca Tevtron va descoperi particula inainte ca LHC sa porneasca. Frici neintemeitate care au dus la niste gafe stiintifice, dupa parerea mea. Asa zisele rezultate s-au dovedit a fluctuatii statistice.
Sper ca rezultatele de la Tevatron sa fie bine analizate de intreaga comunitate, si de ce nu, chiar verificate mai tarziu la LHC.
Nicusor
http://arxiv.org/abs/0810.5357
Ca o paranteza, este o caracteristica a fizicii particulelor. Rezultatele sunt gratuite si puse oricui la dispozitie. Din pacate, mai sunt inca multi care cred in teoria conspiratiei ca la Tevatron sau LHC se fac cercetari militare secrete si ca experimentele sunt doar o musamalizare. Dar nu, rezultatele sunt publice, dar e drept ca nu multi pot sa extraga ceva folositor din ele, ci doar expertii din domeniu ...
Nu numai ca faci parte intr-un asemenea centru de cercetare (am asta cu mandria de roman)dar mai ales pentru faptul ca-ti dedici o parte din timp si pentru discutii cu noi (oameni care inteleg mai mult sau mai putin scopul dar mai ales mijloacele unui asemenea experiment).....
BRAVO TIE
Daca nu intelegeti:
- ce e aia "ev";
- ce e ala proton si anti-proton;
- ce sint aia "muoni, electroni si neutrini"
- daca inca sinteti sub influenta a ceea ce ati invatat in scoala, cum ca atomul e un fel de bilutza mica, ce contine bilutze si mai mici;
- daca n-ati inteles mai nimic din articolul de mai sus, ei bine, exista o solutie ca sa nu va mai simtiti insignifianti in fata quark-ului.
Luati de cititi o mica introducere: http://www.particleadventure.org/frameless/startstandard.html
(de evitat traducerea in romana)
Traducerea acestui site in romana este organizata tocmai de voluntarii de la FizicaParticulelor.ro. Te rog sa ne spui ce anume sa modificam la ea ca sa fie pe viitor de recomandat.
Avem si animatii flash in loc de poze, dar inca nu le-am introdus in articol, din pacate. Cand o vom imbunatati, o vom introduce la StiintaAzi.ro, ca sa fie disponibila tuturor.
Asteptam cu drag sugestiile tale.
Cu bine,
Adrian Buzatu
In primul rind multumesc pentru raspuns.
In al doilea, multumesc pentru ca imi dai ocazia sa mai citesc si altceva decit politica si prostii. Initiativa Hotnews (si banuiesc ca si a ta) e absolut fantastica.
Pe mine ma deranjeaza FOARTE TARE cind nu inteleg ceva. Desi nu sint un prost, trebuie sa recunosc ca nu am inteles articolul de mai sus. De fapt, nu recunosc, ci imi asum prostia (sau necunoasterea). Pe vremea mea chiar asa era: atomul era o bilutza in care electronii se invirteau intr-un nor in jurul altei bilutze - nucleul.
O sa iau traducerea de pe FizicaParticulelor.ro si originalul de pe particleadventure.org si o sa o corectez, dupa care o sa-ti trimit rezultatul.
De asemenea, avem un forum de stiinta, www.StiintaAzi.ro/Forum si acolo raspundem la intrebarile de stiinta ale tale si ale altora. Suntem si cativa doctoranzi in fizica mai ales. Asadar te asteptam si si cu intrebari.
Multumesc pentru feedback la traducere.
Adrian Buzatu
Felicitari si numai bine!
am vazut de curand un reportaj din germania, unde cancerul nu mai reprezinta o problema, problema o reprezinta faptul ca multi nemti nu-si permit tratamentul...
pentru cine se fac descoperirile astea?
de ce nu se investeste mai mult pentru a face accesibile aceste descoperiri la toata lumea?
de ce mai era nevoie de inca un accelerator, daca exista unul si nu este o competitie...
cam cat costa numai salariile la atatia oameni pe luna?
Ar fi o sansa istorica pentru Fermilab ca bozonul Higgs sa fie descoperit acolo, de exemplu, efort realizabil cu mai multe date si inca un an de operarare ...
Adrian Buzatu
Dar deoarece atunci materia devine chiar ea lumina si asa ramane.
S-au plecat olteni afara,
Ilai ilai ilai la..
Sa ne faca de ocara,
Ilai ilai,ilai,la..
=====================
Sus lelitzo cu Roosvelt
Hooop s-asa s-asa
Hooop s-asa s-asa
=====================
Asta i-a cantat Maria Ciobanu lui Roosvelt, cand s-a dus in America, in preajma alegerilor..Si i-a adus noroc lui Roosvelt, si expulzarea Mariei..
Pentru ce se cheltuiesc sumele acestea exorbitante? Ca sa aratam ca intelegem universul si ca nu exista Dumnezeu!
Uite ce spune in 1850 un on sfant, needucat:
...many will forget God and they will worship only their own human intelligence...
Those who will read and write different books with numbers will think that they know the most. These learned men will let their lives be led by their calculations, and they will do and live exactly how these numbers tell them. Among these learned men there will be good and evil men. The evil ones will do evil deeds. They will poison air and water and spread pestilence over the seas, rivers and earth, and people will start to die suddenly of various ailments. Those good and wise will see that all this effort and hard work is not worth a penny and that it leads to the destruction of the world, and instead of looking for wisdom in numbers, they will start to seek it in prayer.
http://members.cox.net/orthodoxheritage/The%20Righteous%20Dimitri%20Tarabibicz.htm
Ce particule noi ati mai gasit, sa va pozati langa ele, sa vedem cum arata.
Am mentionat ca cea mai mare "descoperire in fizica particulelor" este internetul (World Wide Web or www). Este o descoperire cu importanta istorica. Fara aceasta nu ati fi stiut niciodata ca aterizarea pe luna este o MINCIUNA!
Avem acum acces la informatie cum nu am avut niciodata. Web-ul este cel mai adesea folosit in mod gresit desigur, dar fiecare o sa raspunda pentru faptele lui, pentru alegerile lui.
Aceasta realizare este meritul oamenilor de stiinta (din intamplare chiar a celor din fizica particulelor) nu a celor care nu au nimic sfant in viata lor si cu atat mai putin respect pentru munca si abilitatile intelectuale ale altora.
Sfatul meu este sa folositi timpul pe care il aveti ca sa-l descoperiti pe Hristos. Cine-s eu ca sa dau sfaturi? Am si eu un doctorat in fizica particulelor!
Dovada minciunii numita aterizare pe luna:
http://www.youtube.com/watch?v=PUx1SURbb3g
http://www.youtube.com/watch?v=mouUUWpEec0
http://www.youtube.com/watch?v=zl31LC-FbCE&feature=related
-Ce are a face internetu cu particulele ? Azi se fac tranzistori, integrate, chiar nanotriode ultraminiatura, cu care se fac calculatoare, fara sa fie nevoie de fizica atomica si subatomica. Nu le mai amestecati. La altceva foloseste fizica aia de granita, doctorii stiu la ce !
Si eu am doctorat ! "Am si eu un doctorat in fizica particulelor! " Da ?
Chestia aia cu Luna...Sunteti sigur ? Mai sunteti sigur ? Ce pastila a adevarului ati luat de aveti asa revelatii doar accesand iutube ? Dar mostrele de sol lunar ce s-au dovedit reale, culese si aduse chiar de primul echipaj ? Mostrele inca se pastreaza in diferite laboratoare . Ar mai fi multe de povestit, basmul cu soarele si luna il stiti ? Ati fost pe soare ?
"the World Wide Web was begun in 1989 by English scientist Tim Berners-Lee, working at the European Organization for Nuclear Research (CERN) in Geneva, Switzerland.
www a aparut in principiu datorita nevoii de a se face cunoscute rezultatele obtinute de diferiti oameni de stiinta (din fizica particulelor). Nu era practic sa tot mearga cu avionul/ masina la diverse intaliri pentru consultari sau prezentari de rezultate.
Mostrele care sau dovedit reale? Adica cu ce le-au comparat? Arata cineva niste bolovani si iti spune ca-s reali. Cum adica reali ai fost pe luna si stii ca-s de acolo?
Nu aratati rigoare in ceea ce spuneti, ca sa nu mai vorvesc de tonul ironic. Asa ca ma indoiesc ca ai vreun doctorat iar daca chiar il ai, sint multi cu doctorat care nu gandesc cine stie ce. Au diverse abilitati: memorie, talent la programare, organizare, dar cu gandirea si analiza riguroasa stau prost.
Cine e interesat sa afle adevarul se poate convinge chiar si numai urmarind ceea ce este pe internet. Search "moon landing" si studiaza tot ce gasesti, si judeca singur. Poti incepe cu conferinta de presa a lui Neil Armstrong de dupa aterizarea. Este un mesaj lipsit total de entuziasm si care nu prea are sens.
http://www.youtube.com/watch?v=-RcKLAo62Ro
Poti vedea ca tehnologia de atunci nu permitea asa ceva, ca radiatiile din spatiul cosmic din afara campului magnetic al pamantului sunt extrem de periculoase. S-a facut mult mai tarziu un experiment cu o maimuta pe care au tinut-o in spatiu pentru 8 zile. Initial au vrut sa o tina 30 de zile dar pentru ca parea ca nu se simte bine :) au adus-o acasa. Dupa cateva ore a murit. Dar astea nu se spun. Oamenii mint din diferite motive: bani, beneficii, prestigiu, etc. mai tarziu se caiesc poate, dar prea tarziu. De aceea Armstrong se abtinea sa planga in mesajul (si acesta criptic) din
http://www.youtube.com/watch?v=PUx1SURbb3g&feature=related
Am inteles noi forta nucleara, am inteles nuclee simple ca deuteronul? Se spune ca forta nucleara este mediata prin schimbul de pioni. Exista labortoare unde se poata verifica aceasta ipoteza. S-a facut cel putin un experiment pentru asta, dar cuncluzia a fost ca rezultatele nu sint relevante.
Ne aruncam in necunoscut fara sa intelegem lucruri mult mai elementaare. Sint zeci de strategii de detectare a bosonului Higg, dar foarte vagi.
Simplu pentru ca nu se stie ce e bozonul Higg. Nu se stie ce masa are, dat se cauta o particula cu masa pana la 300 GeV. Rezolutia energetica la LHC este mult mai proasta decat la fiecare dintre celelalte laboratoare din lume.
Daca bozonul Higg este "broad" adica are timp de viata foarte scurt, deci incertitudine mare in ce priveste masa (in acest caz se observa un peak foarte broad in total cross section., cum o sa se separe QCD background from underneath?
Care este scopul acestei mari investitii pe care sta cu ochii toata mass media lumii? Raspunsul este: distragerea atentiei de lucrurile cu adevarat importante. Bancherii lumii iau sub stapanire intreaga lume, iar in spatele lor sint cei ce pregatesc calea lui antihrist. Se studiaza in sectret minicipurile care ne vor fi implantate,. Aici nu se pace publicitate ca la LHC, desigur, aici se lucreaza in secret.