Un purtator de cuvant al Fermilab, Rhianna Wisniewski, a precizat ca cercetatorii vor face o prezentare a rezultatelor miercuri, la ora 20,00 GMT, pe site-ul de internet al laboratorului.
O explicatie posibila pentru neregularitate, constatata in date, ar fi o noua versiune neasteptata a celebrului boson al lui Higgs, particula-cheie in fizica particulelor elementare care nu a fost insa observata pana in prezent, au precizat cercetatorii. Identificarea Bosonului lui Higgs este una dintre principalele tinte ale marelui accelerator de particule din Elvetia, LHC.
O alta ipoteza avansata este existenta unei forte necunoscute a naturii, pe langa cele ale gravitatiei, electromagnetismului si energiei nucleare. Ar putea fi insa vorba si de un fenomen neinteles al fizicii elementare traditionale.
"Nimeni nu stie ce este", a declarat pentru New York Times Christopher Hill, fizician la Fermilab, care nu face parte insa din echipa de cercetare. Dar "daca aceasta se confirma, ar fi descoperirea cea mai importanta in fizica intr-o jumatate de secol", a adaugat el.
"Suntem si entuziasti si prudenti: ar putea fi atat de important incat suntem inspaimantati si luam in calcul toate posibilitatile", scrie Giovanni Punzi, purtator de cuvant la Fermilab al echipei internationale care a efectuat aceasta cercetare.
Aceste rezultate, daca se confirma, ar putea fi un ultim succes pentru acceleratorul de particule Tevatron, care a fost odata cel mai puternic accelerator de particule al lumii, dar care urmeaza sa fie inchis in septembrie sau chiar mai devreme, cand bugetul se va epuiza.
curios cum vine observatia asta chiar inainte de a se termina fondurile, cu alte cuvinte ar fi pacat sa nu se finanteze in continuare, macar pana se lamureste problema..
Doua puncte, paranteza, paranteza.
Problema nu este ca nu stim depre ce particula este vorba, problema este cum vom sti sa beneficie de pe urma ei.
Bineinteles ca se va proceda ca si in cazul energiei atomice si anume s pozitiv si negativ: concomitent si Hirosima si Fukushima
comentariile de mai sus sunt hilare, tinand cont de cat de dificil e sa validezi particulele in general, bazandu-te pe deductii si particule care pot fi observate, mai ales cele de energie mare si al caror timp (teoretic) de viata le face imposibil de masurat (de ordinul fractiuni de bilionimi de bilionimi de secunda). asemenea 'mase' (energii) sunt validate doar pe baza modelului care exista si al particulelor care rezulta din interactiuni sau decay'uri, si pot fi inregistrate de calorimetre si alti senzori. Treaba e atat de complicata incat vraja asta de mai sus e pur si simplu ridicola. Tevatron a fost si este un detector exceptional, exceptionalitate care mai e data si de calitatea oamenilor care lucreaza cu el.
si nu ii critic. profesorii cu cei mai multi bani de cercetare in vest nu sunt (in general) cei idealisti, ci cei care stiu sa isi faca publicitate, in media si in industrie.
in us si mai ales canada, unde universitatile (inclusiv la nivel de prof) sunt pline de asiatici, s-au mai adaptat lucrurile, salariile sunt mici si e plin de furnicute.
in europa, de ex, desi universitatile sunt pline de straini, mai putin la profesori. salarul de prof chiar e mare in comparatie cu nivelul general de salarii, si conteaza si alte chestii pe langa numarul de articole pe care le citeste o mana de oameni.
Serios acum, ti-as accepta punctul de vedere daca ar fi unul onest si fara inflorituri. Cineva care lucreaza in cercetare, dar nu numai, stie exact de cata vreme lucreaza, inflorituri de genul 6-7, 3-4 ani, etc sunt demne de povestile din carciumi. Si ai uitat sa spui si in ce domeniu profesezi. Iar noi ar trebui sa te credem pe cuvant in tot ce spui. Tu de fapt lucrezi ca functionaras printr-un birou din Bucuresti si speri ca daca iti atribui fel si fel de realizari opinia ta va avea mai multa "autoritate"
Nu de alta dar Feynman, Knuth, Tanenbaum, Moore (ala cu Intel), J D Watson (ala cu ADN-ul ...stii tu doar The Human Genome Project a mancat vreo 3 miliarde de dolari) erau doar niste indivizi umflati de media si publicitate, deloc straluciti.
Se vede ca habar nu ai despre ce vorbesti, cand vine vorba de proiecte mari, sau chiar si medii. Sunt si proiectele care pun mana de fonduri (nu sume extraordinare), desi sunt mediocre, dar in general in universitatile de elita si MAI ALES in INDUSTRIE nimeni nu-ti da bani doar pe ochi frumosi, atata vreme cat nu cred in ideea ta. Iar daca totusi cred si se inseala iti vor taia finantarea imediat.
In plus, sa fii idealist nu reprezinta o calitate in sine. Abia cand e dublata de o inteligenta si putere de munca extraordinare aceasta poate deveni interesanta. In fond si un betiv care-si rateaza viata prin carciumi poate fi un idealist
ne imaginam cu totii ca sume de miliane de dolari nu sunt papate de un singur om. ca sa le atragi iti trebuie si (mai ales) alte calitati, nu numai articole in care reduci coeficientii complexitatii algoritmilor de la 1.005 la 1.004. in primul rand trebuie sa fii un bun organizator, ca banii astia sa produca ceva.
si imi mentin opinia ca cei care dau bani pe cercetare ii dau oamenilor care stiu sa atraga publicitate si sa fie buni manageri. pentru ce sa ii dau unuia care sta 14 ore in laborator si nu vb cu nimeni, cand pot sa ii dau unuia care angazeaza 10 oameni care stau in laborator si dau randament, iar vreo 2 din aia 10 o sa lucreze pentru mine in scurt timp?
Exista doua teorii bine argumentate practic cu care fizica lucreaza: relativitatea generalizata (pt corpuri mari si masive) si fizica cuantica (pt particule, deci corpuri usoare). Problema apare cu corpurile mici si masive (gaurile negre de exemplu) pentru ca cele doua modele teoretice nu pot fi simultan adevarate - la nivel cuantic teoria relativitatii da solutii infinite (singularitati). Pentru asta a fost elaborata teoria M (a superstringurilor). Partea proasta este ca aceasta teorie necesita f multe dimensiuni (11) si multe supersimetrii (particule care nu au fost observate). Dintre rezultatele teoriei M unul se remarca indeosebi: gravitatia - ea prezice bosonul numit "gravitron". Problema e ca nici gravitronul (particula care cara undele gravitationale) si nici bosonul Higgs (cea care confera masa unei particule) nu au fost observate. Bosonul Higgs este insa in raza acoperita de energiile actuale din acceleratoare. O descoperire a lui ar da macar un impuls in cercetare, insemnand ca drumul pe care merge teoria M poate fi bun.
PS: Pt a se constata ce e lumina au fost necesari mai mult de 300 de ani: Newton sustinea ca e corpuscul (si dovedea asta), Young ca e unda (si dovedea asta) - din nou problema cu doua teorii opuse.