Cainii au devenit cei mai buni prieteni ai omului pentru ca au invatat, de-a lungul timpului, sa digere mai bine amidonul decat lupii, stramosii sai carnivori, sugereaza un studiu comparativ al genomului celor doua animale, publicat miercuri si citat de AFP.

Nu se stie exact cand si cum au imblanzit primii oameni cainii, chiar daca pare probabil sa fi fost primul animal care a fost domesticit. O fosila de canida asemanatoare cu un caine a fost datata ca avand o vechime de 33.000 de ani, in timp ce resturi de caini datand de acum 11.000 - 12.000 de ani au fost descoperite in Israel, intr-un mormant uman.

Genetica arata ca domesticirea cainilor a inceput cel putin acum 10.000 de ani in Asia de sud-est sau in Orientul Mijlociu, dar schimbarile genetice cau au insotit transformarea lor lenta din lupi in caini sunt inca foarte neclare.

Erik Axelsson, biolog la Universitatea suedeza din Uppsala, si colegii sau au comparat genomul a 12 lupi provenind din verse puncte ale globului cui cele ale 60 de caini din 14 specii distincte, in incercarea de a intelege mai multe aspecte ale acestei evolutii.

In total, ei au identificat 36 de regiuni ale genomului care au fost probabil modificate de procesul de domesticire si de adaptare evolutiva a cainelui. Peste jumatate dintre aceste regiuni sunt legate de functiunile cerebrale, in special de dezvoltarea sistemului nervos, si ar putea explica diferentele de comportament care despart lupul de cainele domestic.

Cercetatorii au descoperit in special alte trei gene care joaca un rol determinant in digestia amidonului, o glucida de origine vegetala, potrivit unui studiu publicat de revista britanica Nature.

"Rezultatele noastre arata ca aceste adaptari care au permis primilor stramosi ai cainilor moderni sa prospere gratie unei hrane bogate in amidon, comparativ cu regimul carnivor al lupilor, au constituit o etapa cruciala in domesticirea lor", sustin acestia.

O schimbare de nisa ecologica ar fi putut fi principalul motor al acestui proces de domesticire. Si, oferind unor lupi posibilitatea de a gasi mancare printre resturile de langa asezarile oamenilor, din ce in ce mai frecvente in zorii revolutiei agricole, ar fi aparut aceasta noua nisa, cred cercetatorii.

"Descoperirea noastra poate deci lasa sa se inteleaga ca dezvoltarea agriculturii a servit drept catalizator pentru domesticirea cainilor", adauga ei, notand "uluitoarea paralela" intre evolutia urmata de om si caine pentru a se adapta la o alimentatie din ce in ce mai bogata in amidon.