Un nou tip de virus gigantic, denumit "Pithovirus", a supravietuit peste 30.000 de ani intr-o patura de permafrost din Siberia, potrivit unui studiu publicat luni si citat de AFP.
Virusul a fost descoperit inghetat intr-un strat de permafrost, dar dupa ce a fost decongelat a devenit din nou infectios.
Acest virus foarte vechi, capabil sa infecteze amibe dar inofensiv pentru oameni si animale, aduce acum la trei numarul de familii de virus gigant cunoscute, noteaza autorii, intr-un raport adresat academiei americane de stiinte, PNAS.
Descoperit in solul inghetat permanent din nord-estul siberian (regiunea autonoma Ciukotka), Pithovirus este diferit fata de virusii giganti caracterizati precedent ca Mimivirus (familia Megaviridae), primul gigant descoperit in 2003, sau Pandoravirus, descris in revista Science in iulie 2013.
Virusii gigant (cu un diametru mai mare de 0,5 milionimi de metru) sunt, contrar altor virusi, vizibili cu un simplu microscop optic.
Acest virus, care afecteaza amibele, contine un foarte mare numar de gene fata de virusii curenti (cel al gripei sau cel al SIDA nu contin decat circa zece gene). Marimea lui (si a genomului) este comparabila cu cea a numeroase bacterii sau chiar o depaseste.
"Demonstratia ca virusi captivi in sol in urma cu peste 30.000 de ani pot supravietui si sa fie inca infectiosi sugereaza ca topirea permafrostului generata de incalzirea globala si exploatarile miniere si industriale in regiunile arctice ar putea sa fie riscanta pentru sanatatea publica", subliniaza Jean-Michel Claverie (laboratorul "Information Genomique et Structurale" (IGS-CNRS Marsilia, Franta) co-autor al studiului.
Posibila reaparitie a unor virusi
Posibilitatea unei reveniri a unor virusi considerati eradicati, precum cel al variolei, care se multiplica de o maniera similara cu cea a Pithovirus, plecand de la acest permafrost, nu mai este acum un scenariu science-fiction, a declarat cercetatorul, amintind ca variola a devastat in timp Siberia.
Laboratorul sau efectueaza acum un studiu "metagenomic" al permafrostului, ceea ce ar putea permite evaluarea acestui risc. "Este vorba despre cautarea de ADN, respectiv amprentele genetice ale virusilor (sau bacteriilor) patogeni pentru om pentru a vedea daca, spre exemplu, exista urme de variola in esantioane din aceasta patura de permafrost la o adancime de 30 de metri", explica cercetatorul. Acest procedeu nu este periculos deoarece se efectueaza asupra amprentelor, care sunt comparate cu cele din bancile de date existente, a adaugat acesta.
"Pithovirus sibericum" reaminteste, prin marimea si forma sa de amfora, de Pandoravirus, dar genomul sau si modul de multiplicare (in afara nucleului celulei) arata ca este foarte diferit.
Nu exista decat un foarte mic numar de gene comune cu Pandoravirus iar genomul sau este mult mai mic, cu mai putin de 500 de gene fata de peste 2.500 pentru "Pandoravirus salinus".
Aceasta descoperire arata cat de limitate raman cunostintele legate de biodiversitatea microscopica, noteaza cercetatorii.
Regiunea Ciukotka de unde provine noul virus contine rezerve foarte mari de petrol, gaze naturale, carbune, aur sau tungsten.
