Bacteria Yersinia pestis a provocat de-a lungul secolelor moartea a peste 200 milioane de oameni, fiind considerata responsabila pentru doua dintre cele mai violente pandemii din istoria omenirii: Ciuma Iustiniana din secolul al VI-lea, numita dupa imparatul bizantin care a contractat boala insa a supravietuit, si Moartea Neagra din secolul al XIV-lea. Insa aceasta bacterie nu a fost intotdeauna periculoasa. Cercetatorii sustin ca modificari genetice minore, care s-au produs in urma cu multe secole, au transformat-o dintr-un agent patogen care provoca afectiuni usoare intr-unul mortal, relateaza Reuters.
Bacteria Yersinia pestis a fost raspandita in principal de sobolani si purici, iar, in incercarea de a afla mai multe informatii despre aceasta, oamenii de stiinta au efectuat experimente cu soareci in care au reconstituit modificarile genetice suferite de bacterie.
Acestia au luat o forma ancestrala a bacteriei care continua sa circule in salbaticie - izolata intr-un rozator din Asia, numit "vole" - si i-au inserat o gena numita Pla, care are un rol in descompunerea cheagurilor de sange. Aceasta gena a ajutat bacteria sa produca o infectie pulmonara fatala.
Adaugarea genei in urma cu mult timp a transformat Yersinia pestis dintr-un agent patogen care provoca o infectie gastrointestinala usoara intr-una care a cauzat boala respiratorie fatala numita ciuma pulmonara.
Cercetatorii au mai descoperit ca o singura mutatie a aceleiasi gene - o mutatie prezenta in tulpinile moderne ale bacteriei - a permis raspandirea in corp si invadarea ganglionilor limfatici, asa cum se intampla in cazul ciumei bubonice.
Se estimeaza ca Ciuma Iustiniana a ucis intre 25 milioane si 50 milioane de oameni, iar Moartea Neagra cel putin 150 milioane de oameni, arata microbiologul Wyndham Lathem de la Scoala Feinberg de Medicina din cadrul Universitatii Northwestern din Chicago, care a condus studiul publicat marti in jurnalul de specialitate Nature Communications.
"Este remarcabil cum a influentat Yersinia pestis parcursul civilizatiei umane", sustine Lathem.
Cercetatorul a adaugat ca este dificil de aflat cu certitudine cand aceasta bacterie, care de-a lungul timpului a castigat si a pirdut numeroase gene, a adaugat gena Pla, insa "este, cu siguranta, posibil ca asta sa se fi intamplat in urma cu cel putin 1.500 de ani". Asta inseamna ca modificarea genetica ar fi putut sa se produca in secolul de dinainte de ciuma Iustiniana.
"Asta este ceva de retinut atunci cand studiem patogeni bacterieni", a precizat Lathem. "O mica schimbare este suficienta si dintr-o data ne putem confrunta cu o noua pandemie".
8
3
