R: Maimutele fluorescente au tinut prima pagina in multe cotidiene si sunt stirea "stiintifica" a saptamanii. In principal pentru ca nu e vorba de o modificare genetica a unui individ izolat ci de una care se transmite urmasilor. Si care este, in plus, foarte vizibila. De ce modificam genetic animale?
Dr. Mihnea Bostina (Harvard Medical School): Ca sa invatam! Sa invatam cum decurge un anumit proces biologic intr-un organism normal si care sint modificarile care apar in cazul unei maladii. Suntem fortati sa modificam genetic animale pentru ca studiile pe oameni se rezuma la observatii – nici nu s-ar putea altfel - pe cind in cazul animalelor putem interveni si testa diferite ipoteze. Sint doua directii in care se construiesc experimentele. In cazul unui anumit organism model, este blocata activitatea unei anumite gene si este observat fenotipul, adica efectele la scara organismului. Cealalta directie presupune introducerea unei anumite gene in genomul animalului model, intr-o varianta modificata, sau intr-o varianta apartinand unui organism inrudit. Din nou, este observat fenotipul rezultat.
R: Ce animale?
 |
| Mihnea Bostina Foto: HotNews.ro |
 |
R: Totusi, cum s-a ajuns insa la maimute fluorescente?
Intr-adevar, un articol recent din Nature raporteaza introducerea in genomul unei specii mici de maimute, a unei gene care, atunci cind exprimata – adica informatia codificata in acizi nucleici este tradusa in proteina corespunzatoare, care ia parte la complexa coregrafie moleculara din interiorul celulei – provoaca fluorescenta! Anterior, experimente asemanatoare au fost facute in cazul altor animale precum soareci sau porci. Acum insa avem de-a face cu un organism mult mai apropiat de al nostru.
R: Care este insa scopul? Ce invatam de aici?
Evident, marea miza nu este crearea unei maimute vizibile pe intuneric, ci faptul ca avem un marker usor de observat. Ce urmeaza acum, este introducerea alaturi de acest marker a unor forme de gene responsabile pentru o anumita maladie, in mod particular se mentiona scleroza si Parkinsonul, cu avantajul ca se poate apoi urmari direct fenotipului rezultat.
R: Un alt experiment recent raporteaza soareci inzestrati cu "gena vorbirii". Ce este aceasta gena FOXP2?
Este una dintre cele mai celebre gene. Daca ar exista un covor rosu pe care sa defileze intregul genomul uman, in preajma lui FOXP2 ar fi cea mai mare aglomeratie de juranalisti asteptind un interview! Pentru simplul fapt ca este singura gena in mod clar legata de vorbire! La sfirsitul anilor '90 s-a descoperit ca membrii unei familii care aveau un usor defect de vorbire (si intelegere a gramaticii) aveau toti o aceasi mutatie secventa acestei gene.
R: Ce face aceasta gena?
Este implicata in transcriptia altor gene: decide ce gene sint transcrise si care sint silentionate! Asadar un rol extrem de important, dar in acelasi timp foarte greu de urmarit, pentru ca efectele sint prin definitie indirecte. Forme ale acestei gene exista, evident, si in alte animale, avind rol in comunicarea intre indivizi. Spre exemplu, atunci cind aceasta gena a fost silentionata in cazul soarecilor, puii nou nascuti au dificultati in producerea sunetelor adecvate pentru a fi intelesi de mama lor.
Gena a suferit o evolutie dramatica de-a lungul liniei care conduce la om, fiind supusa unui proces puternic de selectie pozitiva. Un studiu anterior arata ca neanderthalienii aveau aceeasi forma cu cea pe care o avem noi. Ceea ce inseamna ca varianta a aparut acum peste 800.000 de ani.
Dar daca vrem sa ingelegem mai bine rolul acestei gene, un experiment interesant ar fi sa introducem varianta umana intr-un alt animal. Evident, aparitia graiului articulat nu poate fi redusa la o singura gena, asa ca nu ne putem astepta la un soarece vorbitor, insa eventualele modificari ar fi extrem de instructive. Si exact acest experiment este relatat in articolul din Cell.
R: Bun, si ce-i cu soarecii astfel modificati? Vorbesc?
Nu, insa comportamentul lor este schimbat. Sunetele scoase au o frecventa mai joasa. Sint mai putin curiosi. Au un nivel mai scazut al dopaminei – un neurotransmitator asociat, printre altele, cu autocontrolul – in aceeasi arie a creierului care in cazul oamenilor este implicata in vorbirea articulata. Interesant, studii anterioare au aratat ca persoanele in care s-a inregistrat o concentratie mai mica a dopaminei in aceasta zona a creierului prelucreaza mai precis sunetele atunci cind asculta.
Este interesant chiar simplul fapt ca traiesc, pentru ca soarecii in care cele doua copii ale genei sint silentionate, mor dupa citeva saptamini. Asadar gena umana poate fi transferata si functioneaza ‘decent’ si in cazul soarecilor.
Nu putem insa extrapola efectele de la soareci la oameni. In decursul evolutiei, schimbarile care au dus la forma umana a lui FOXP2 au fost facute in contextul genomului uman.
R: Cum arata la alte animale?
Interesant, pasarile au dezvoltat independent o varianta proprie a lui FOXP2 asociata cintecelor. La fel, atunci cind FOXP2 este blocata la nivelul creierului, calitatea cintecului are de suferit.
R: Ar urma acum experimente pe maimute? Cimpanzei cu "gena vorbirii"?
Nu exista o modalitate fezabila de a modifica genetic cimpanzei. Si chiar daca ar fi posibil, ne putem imagina o intreaga gama de probleme etice care s-ar ivi. Insa ideea acestor experimente este foarte clara. Avem un numar limitat de diferente genetice intre noi si cimpanzei. Pentru a vedea cu adevarat care dintre acestea sint importante si in ce consta aceasta importanta, putem sa le luam pe rind, sa le exprimam intr-un mamifer inferior si sa vedem ce se intimpla.
si făcut presedinte etern – nemuritor, fireste ;)
stiu ca toate acestea pot fi folositoare ,dar tot mi-e mila de saracele animale care sunt modificate genetic...
dar probabil avem nevoie si de astfel de experimente, nu ? ....
Nu au reusit sa trateze nimic.Cheltuie banii degeaba si chinuie animalele marii savanti ai medicinii cand nu stiu de fapt nici macar de ce il doare capul pe un om.
este vorba de leukemia. in anumite forme de leukemia (si la copii in special) rata de insanatosire a crescut dramatic in ultimii 10-15 ani.
in alte situatii, desi boala recidiveaza, speranta de viata s-a marit.
mai recent, o serie de experimente au aratat ca motivul pentru care cancerul recidiveaza ar putea fi asa-numitele celule stem canceroase (care sunt rezistente la tratament). acum se pompeaza multi bani in studii pe aceasta directie. Important de retinut pentru trogloditi ca tine este faptul ca aceste studii NU se pot face in vitro, ci doar in interiorul organismului.
cum aceste studii nu se pot face pe oameni (desi nu exclus in viitor) suntem OBLIGATI chiar de "natura" sa folosim animalele. si cercetatorii (multi dintre ei) sunt stresati moral ei insisi cind trebuie sa induca suferinta in animale datorita protocolului experimental.
cand ma uit la politica guvernamentala vis-a-vis de cercetarea biologica in Romania, cu amaraciune observ ca d-ul Goe o sa ramina repetent si anul acesta.
Cel mai bine, cred, e sa ne gasim "gena pt. facut" decat "gena pt. vorbit", si poate e cale s-o imbunatatim (daca ni se pare ca e etic). Pana sa ajungem la etica, avem insa de rezolvat un cerc vicios :)
Fraere!
:))
Incep si eu sa ma molipsesc folosind un limbaj bostinizat pentru ca am inceput sa am niste gene transcrise! Cred ca am fost muscat de un soarece si acesta nu era silentionat. Dar am observat ca m-am vindecat de gripa aviatica a vacii porcine.
oricum, invit pe domnu ticu sa foloseasca dexu (sic!) si sa traduca (nu sa defineasca!) urmatorii termeni:
knock-out, knock-in and knock-down! good luck, dude!
"Credintzionez" că "trebuintzariza" să-l "invitatzionezi" pe ticu să "facerizeze" oarece "actionarizare", dacă "dorintzireai" aceasta. Nu să-l "inviti", evitând (cu lasitate) o greseala fortata :)))))
Foarte tare, ideea asta de "greshelizare" "fortzarizată", dar nu "averizează" nimic de-a "faceriza" cu "traducerizarea" nocautului shi a celorlalte :)))
Si lasă-l în pace pe duda, că e printz ;)
KNÓCK-OUT s.n. v. cnocaut.
CNÓCAUT, cnocauturi, s, n. Scoaterea din luptă a boxerului care, în urma unei lovituri primite din partea adversarului, nu poate relua lupta în decurs de zece secunde. [Prescurtat: k.o.] – Din fr., engl. knock-out.
Oricum sunt de acord ca unii termeni nu au inca un corespondent in romana dar in aceste cazuri ar trebui oferita o explicatie.
Termenul asta "silentionat" mi s-a parut ca suna ca nuca in perete, asta fiind doar o parere personala.
Nu inteleg insa de ce ati folosit ghilimelele pentru "limba" romana.
Dupa vreo 4-5 ani de viata "in-afara", avem tendinta (din pacate) sa pocim limba romana ; mai precis, avem tendinta s-o "americanizam" , "frantuzim" etc (dupa tara in care traim).
Nu este frumos, insa este realitatea! MA rog, s-ar putea pune intrebarea daca reporterul ar fi trebuit sa intervina si sa faca corectia necesara sau nu...
Sa fim toleranti si... Oricum cred ca in acest articol ceea ce conteaza este "fondul" si nu "forma"!
adaugarea de cuvinte noi, derivate din cele existente in vocabular, pentu tine se numeste pocire a limbii! eu as inclina s-o numesc imbogatire!
problema principala este ca pentru anumiti termeni de specialitate (aici Mihai o sa faca explozie) NU exista cuvinte in vocabular. deci trebuie sa-i inventam!
acest lucru nu se intampla doar cu limba romana.
In plus, imi pare ca descrie foarte bine ceea ce se intimpla.
Dupa cum am vazut ca bintuie site-urile
de fundamentalisti relligiosi.
Acum avem si fundamentalisti ai DEX-ului!
de acord ca unii termeni trebuie explicati sau trebuie gasite cuvinte mai potrivite (de exemplu in loc de "silentionat" s-ar putea utiliza "blocat"). totusi, mesajul articolului nu se altereaza in lipsa unor astfel de explicatii.
in plus, nu este usor pentru cineva care 90% din timp se exprima in engleza sa comute pe romana si sa se exprime cu aceeasi claritate, intr-un timp scurt
referitor la ghilimele, cred ca este prea confuz ce vreau sa spun, dar incerc: aceleasi probleme de traducere sunt si invers - de la romana la engleza: cum traduci "limba romana" in engleza? english tongue?
nea Sile, tu de unde ai sosit? p-acolo pe la voi, virusURILE (si nu virusi! apropo de limba romana) nu au gene? afla tataie, ca au gene (la unele, sub forma de ARN)! ori poate ii confunzi cu aia de pe internet!
iar despre gaina cu pui vii: daca o fi nevoie, se face! (e drept mai trebuie sa treaca ceva ani pana intelegem suficient mecanismele celulare ca sa le modificam)
Sa nu ne mire daca copii nostri ne vor spune ca maimutele sunt fluorescente, soarecii vorbitori, si vacile mov, cum am mai auzit prin alte parti ale lumii.