ANALIZA Europa si uimitoarele ei recorduri de temperatura, ploaie si zapada - De la "micile Siberii" din sud, la orasele "fierbinti" din nord

de Vlad Barza     HotNews.ro
Luni, 19 iunie 2017, 9:52 Science - Terra

Cer de furtuna
Foto: Hotnews
​In nordul Europei au fost ierni dure in care temperaturile au coborat spre -58 de grade Celsius, insa in aceleasi zone verile au adus temperaturi cu 90 de grade mai mari. In sud au fost si peste 48 de grade, dar in insulele grecesti in unele ierni extraordinare s-au depus zeci de centimetri de zapada. Clima Europei difera enorm, astfel ca cel mai ploios loc aduce precipitatii de 30 de ori mai mari fata de cel mai secetos loc, iar in iernile cele mai bogate in zapada stratul masurat la statiile meteo poate depasi 8 metri. Mai jos puteti citi despre vara din ianuarie, despre "micile Siberii" europene, despre ninsoarea din iunie sau despre ploi ce au batut toate recordurile.

Extremele vremii ne afecteaza mereu


Tot mai des vedem ca vremea extrema ne afecteaza. Exemple ar fi foarte multe si cel mai recent tine de vremea extraordinar de calda din peninsula Iberica. In Spania au fost 44,5 grade, iar in Portugalia, 43 de grade, temperatura ce a favorizat uriasele incendii de padure in care au murit peste 60 de oameni. In aceeasi zi in Romania si in alte tari din Europa Centrala si de Est era extrem de frig pentru luna iunie, in unele orase fiind numai 10-12 grade sambata la pranz.

Inghetul de la final de aprilie a compromis aproape jumatate din recolta podgoriilor de la Bordeaux, iar noptile extrem de reci de la finalul primei decade a lui mai au scumpit energia electrica in nordul Europei.

Daca la inceput de ianuarie a nins chiar si peste 30 cm pe unele insule grecesti, in februarie 2016 temperaturile au ajuns la +26 de grade in tara noastra. In arhipelagul Svalbard, la 600 km nord de coastele norvegiene, temperaturile medii au crescut de sase ori peste media globala, iar zone care acum 20 de ani inghetau bocna iarna, raman acum lichide.


Temperaturile in Europa la ora publicarii acestui articol (sursa - Meteociel)

Clima se schimba in Europa, fenomenele extreme se inmultesc: vor fi furtuni mai dese si mai puternice, inundatii mai grave, dar si secete mai indelungate. Climatologii spun ca recordurile de caldura vor fi tot mai numeroase in Europa Centrala, la Atlantic creste riscul de inundatii, iar in Scandinavia primaverile vin tot mai devreme, ninge tot mai putin, insa viscolele, cand apar, vor fi tot mai dure.

Cele mai reci locuri

In nordul Rusiei europene si al Scandinaviei sunt localitati in care media anuala a temperaturii este de sub 0 grade, iar in sud, in zonele insorite ale Mediteranei mediile anuale trec si de 22 de grade. Insa peste tot mediile din ultimii sapte ani sunt cu 2-2,5 grade mai mari decat cele din anii 80', existand locuri unde diferenta este de peste 4-5 grade.

Un val extraordinar de frig a atins nordul Rusiei europene la final de 1978, iar recordul de temperatura pentru Europa, -58,1 grade s-a inregistrat intr-un sat dintr-o regiune cu un trecut sumbru.

Satul numit Ust-Shchuger (mai cunoscut ca Ust Shogor) se afla in Republica Komi, o regiune de doua ori mai intinsa decat Romania, dar cu mai putin de un milion de locutori.

Regiunea este dominata de paduri de pin si de mlastini, fiind extrem de izolata. In anii 30' au fost construite mai multe lagare ca parte a uriasului lant de GULAG-uri, cel mai celebru din regiune fiind Vorkuta.

Totusi, verile din nordul extrem, desi tin cam doua luni, sunt intense, iar la Ust Shogor temperaturile ajung la 34 de grade in iulie si media lunii celei mai calde poate fi de 18 grade. In nopti extraordinar de calde minima poate sa nu scada sub 22 de grade. Pe de alta parte in iunie ninge si pot fi -5 grade, la fel si in august.


Unde se afla pe harta Ust Shogor

A doua cea mai scazuta temperatura a fost inregistrata in februarie 2010 tot in Rusia, la Hoseda-Hard (-56,4 grade), iar in 1946 la Pechora s-au inregistrat -56 de grade Celsius.

La aproape o mie de kilometri spre nord-vest de Ust Shogor se afla o alta localitate care a fost lovita de valul de frig din 1978. Se numeste Kojnas (sau Koynas), se afla in regiunea Arhanghelsk si la finalul acelui an minima a fost de -55 de grade, maxima fiind in acea zi de "doar" -41 de grade. Media acelei luni a fost extraordinar de scazuta, -29 de grade.

In Scandinavia cea mai scazuta temperatura s-a inregistrat in localitatea Vuoggatjalme din Suedia: -52,6 grade.

Cum este vremea in nordul extrem al Europei? Frigul domina opt luni din 12 si abia dupa jumatatea lui mai incep sa devina normale zilele cu temperaturi de peste 10-15 grade. La Kojnas, localitatea luata ca exemplu, ninge de cateva ori pe deceniu in iunie cand minimele pot scadea sub -4 grade, iar in iulie poate fi mai frig de -1 grad. Maximele ajung la 34 de grade in mod exceptional, insa in fiecare an trec de 28 de grade. Si toamna este rece: in septembrie incep ninsorile si minimele scad spre -10 grade, iar in noiembrie noaptea pot fi -35 de grade. Cand valuri de caldura neobisnuita ajung in nord, maxima poate trece de 14 grade in noiembrie si de 10 grade in decembrie.

Iarna trecuta cel mai frig a fost intr-o mica localitate din regiunea Arhanghelsk numita Moseyevo: -48 de grade. Foarte frig este si in aceasta perioada in comuna aflata in zona Cercului Polar: pe 13 mai erau 30 cm de zapada, pe 13 iune erau -3 grade, iar pe 5 iunie inca mai era zapada in satul aflat la 40 de metri altitudine.

Cele mai mari temperaturi si fascinanta disputa despre ce mai cald loc

In sud lucrurile stau cu totul altfel si vorbim de temperaturi cu peste 100 de grade mai mari, insa si de recorduri vechi de peste 115 ani care au fost cu succes puse sub semnul intrebarii din cauza modului cum fusesera masurate.

Surse mai vechi inca dau recordul absolut ca fiind de 50 de grade, inregistrat acum 136 de ani la Sevilla, insa cercetarile au aratat ca valoarea este exagerata din cauza ca temometrul era plasat foarte aproape de acoperisul dat cu smoala al bisericii unde se afla instrumentul. Nu orice masuratoare foarte veche este pusa puternic la indoiala: spre exemplu temperatura de 47,8 inregistrata in 1876 tot in Spania, dar la Murcia, este considerata corecta de mai multe surse fiindca masuratoarea a fost facuta la un institut de cercetare. Totusi, pentru Spania recordul absolut unanim acceptat este de 47,2 grade, inregistrat tot la Murcia, in 1994.

Unde a fost totusi cel mai cald in Europa? In august 1999 in oraselul italian Catenanuova s-au inregistrat 48,5 grade, dar recordul nu a fost omologat de OMM care accepta alte doua recorduri: in 1977 au fost 48 de grade in doua orase grecesti: Atena si Eleusina.   

In mai multe tari europene maxima absoluta a trecut de 44 de grade, inclusiv in Romania, dar si in Rusia, Serbia, Bulgaria (45), Macedonia (46), Franta, Portugalia si Malta.

Si in friguroasa Scandinavie maximele absolute au trecut de 37 de grade (de exemplu 37,4 grade in Uppsala (Suedia) si Joensuu (Finlanda). In Islanda maxima absoluta a fost de peste 30 de grade, iar si mai departe in nord, in insulele Svalbard niciodata maximele nu au depasit 22 de grade.

Zapada

La Santis, la peste 2.800 metri in Elvetia stratul de zapada masurat a atins 8,20 metri in aprilie 1994. In februarie 2012 in statiunea austriaca St. Anton Am Arlberg stratul de zapada a depasit 5,5 metri, iar in Caucazul de Vest, pe un varf numit Achishko stratul de zapada a atins 7,5 metri. Pe vaile muntilor acumularile pot depasi 12 metri, cifrele de mai sus fiind masurate la statii meteo.

In cazuri extreme a nins si in iunie la altitudini reduse ssi in afara Rusiei si Scandinaviei: de exemplu in 1975 a nins in multe locuri din Marea Britanie, in podisurile din Scotia depunandu-se un strat de 10 cm. Pe de alta parte, in Islanda a nins in iulie 2015.


Zapada intr-o insula greceasca in ianuarie 2017 (sursa (greece.com)

In Europa Centrala a nins foarte rar si dupa 1 mai chiar si in zonele de campie, iar in nordul Europei zapada persista si in iunie. De exemplu anul acesta in localitati din nordul Rusiei (doua exemple fiind Kepino si Mys Mikulkin) era strat de zapada pe 4 iunie, iar la 15 mai erau peste 40 cm.

Numarul de zile cu ninsoare a scazut semnificativ in orasele Europei fata de anii 80'. De eexemplu intre 1978 si 1988 au fost sase ani cu peste 100 de zile de ninsoare la Stockholm, in timp ce in ultimii 11 ani a fost unul singur cu peste 100 de zile cu ninsoare.

Si in sud poate sa ninga extrem de mult. In 1987 la Istanbul au fost locuri cu 63 de cm de zapada, iar la Atena recordul a fost de 21 cm in martie 1983. In Lisabona ninsorile sunt extrem de rare si zapada se topeste intr-o ora-doua, ultimele trei ninsori fiind in 1944, 1954 si 2006.

"Micile Siberii" de peste tot din Europa


In multe orase din Europa Centrala in cele mai reci nopti temperaturile scad si sub -25, insa si in tari celebre pentru caldura, soare si plaja sunt locuri unde temperaturile coboara mult sub limita de inghet. Practic aproape fiecare tara din sud are o mica "Siberie" unde clima e cu totul altfel decat in zonele cu veri placute si ierni blande.

De exemplu in Franta in masivul Jura la 1.200 de metri altitudine exista o comuna numita Mouthe unde minima a scazut spre -37 de grade si unde a dat inghetul si in iulie. In Spania in localitatea numita Calamocha din regiunea Teruel in nordul-estul tarii temperatura a ajuns la -30 de grade.

In Italia intr-un orasel la 1.800 de metri altitudine, Livigno, in Lombardia, minima a fost de -38 de grade, iar maxima, a fost de 29 de grade.

Si insorita Grecie are locuri extrem de reci in nord, in regiunea Macedonia Occidentala. La Ptolemaida si Florina temperaturile au scazut si la sub -25 de grade si in mod exceptional la Florina a nins si in mai.

In sudul extrem al Europei sunt locuri in care inghetul apare o data la cativa ani, sau chiar niciodata, cum e de exemplu insula Lampedusa unde minima a fost de 2,2 grade, capitala Maltei, unde au fost 1,2 grad, la fel si la Iraklion, in Creta. In insulele Canare sunt locuri in care temperaturile nu au scazut niciodata sub 9 grade.

Ploile

Locul cel mai secetos din Europa este considerat a fi orasul Astrahan din sudul Rusiei cu o medie de 165 mm/an, un loc unde aproape anual temperaturile trec de 40 de grade si in mod exceptional scad sub -25. Totusi, si in cel mai secetos loc din Europa pot fi ploi puternice: intr-o zi din aprilie in acest an Astrahan a fost in top 10 al locurilot cu cele mai multe precipitatii.

La 225km de Astrahan, in stepa calmaca, se gaseste Jaskul, locul unde s-a inregistrat cea mai ridicata temperatura din Rusia: 44,7. In iulie 2011 au fost 44 de grade si media lunii a fost printre cele mai ridicate din istorie in Europa: 29,7. Minima absoluta la Jaskul a fost de -33 de grade

Polul ploilor este la Crkvice, in Muntenegru, cu o cantitate de aproape 30 de ori mai mare decat la Astrahan: 4.500 mm pentru 30 de ani de masuratori. Satul se afla la 960 m altitudine in muntii Orjen si in unii ani a plouat peste 8000 mm. Cel mai mult ploua in noiembrie, 700 mm, in timp ce in august ploua de zece ori mai putin.

Orasul european cu cele mai multe zile ploioase este Bergen, al doilea cel mai mare oras din Norvegia. In medie ploua cam 220 de zile/an insa variatiile au fost uriase in ultimii 40 de ani: intre 173 de zile in 2010 si 278 de zile in 1989.

La polul opus orasul spaniol Almeria din regiunea Andaluzia are in medie sub 60 de zile cu ploaie/an, recordul fiind de numai 33 de zile in 1994.

Vara din ianuarie

In 2007 in jumatatea lui ianuarie un val de aer tropical a adus in Europa Centrala si sudica temperaturi de august. In Italia, la Brossasco, in Piemont au fost 29,4 grade, desi localitatea este la 560 metri altitudine. Temperaturi uluitoare au fost si la Torino si Cuneo (un orasel la granita cu Franta), unde s-au depasit 27 de grade. Pana si la peste 1700 de metri maxima a ajuns la 19 grade.

Dovezile incalzirii globale se vad mai ales in nordul Europei


2016 a fost cel mai cald an pe plan global de cand se fac masuratori, iar acest lucru se vede mai ales in nord. Dincolo de Cercul Polar, in insulele norvegiene Svalbard temperatura medie de anul trecut a fost cu 6,5 grade peste media din intervalul 1961-1990. Ca si comparatie, temperatura la nivelul intregii planete a fist cu 0,83 grade mai mare anul trecut fata de intervalul mentionat.

La mica statie de cercetare Ny Alesund, pe aceste insule, temperatura medie poate fi de sub 3,5 grade in iulie si se pot inregistra -27 de grade in aprilie. In aceste conditii, faptul ca in decembrie 2016 s-au inregistrat +5 grade este cu totul exceptional. Istoric vorbind minimele absolute s-au apropiat in Svalbard de -50 de grade, iar maximele au "mers" spre 22 de grade.

O alta dovada a incalzirii: in insulele Faroe ce apartin de Danemarca media anuala a fost in 2015 de 8 grade, in timp ce intre 1973 si 2001 doar in sase ani media a trecut de 7 grade, existand insa si ani cu 5,4 grade. In Faroe niciodata nu sunt sub -14 grade, dar nici peste 23, insa in ultimii ani minima a fost in intervalul -5, -3

Cand in nord e fantastic de cald

Cum ati putut citi si la capitolul despre locul cu cea mai mica temperatura din Europa, temperaturile pot ajunge si in nord la valori cu peste 15 grade peste normal. La Ust Shogor au fost 35 de grade, in Trondheim (Norvegia) maxima a fost la acelasi nivel si mai in nord, la Tromso au fost si peste 30 de grade. Tot 30 de grade a fost si maxima absoluta in Islanda, iar la Rovaniemi, "capitala lui Mos Craciun", in Finlanda, maxima absoluta a fost de 32,5 grade.

Cand vara aproape ca pare iarna

In iulie temperaturile pot scadea sub -15 grade la peste 3.500 metri altitudine in Alpi, iar la Omu minima absoluta a acestei luni a fost -8 grade. Sunt localitati in Rusia europeana si in Scandinavia in care temperaturile scad sub -1 grad in iulie o data la cativa ani, in timp ce in insulele Svalbard inghetul apare vara aproape in fiecare an.

Cea mai scazuta temperatura inregistrata in iulie intr-o localitate din Romania a fost pe iulie 1989 la Poiana Stampei, o comuna situata la 1.000 metri altitudine nu departe de Vatra Dornei. temperatura a coborat la -1,3 grade.

In multe orase de campie din Europa Centrala temperaturile nu au scazut niciodata sub 7-9 grade in luna iulie, in timp ce in sudul Greciei, Spaniei si Italiei sunt localitati in care cele mai mici temperaturi de iulie au fost 13-15 grade si acestea extrem de rar.

Una dintre cele mai calde nopti din istoria masuratorilor europene a fost in timpul valului de canicula care a lovit Franta in 2003. La Menton, pe Coasta de Azur au fost 30,3 grade.

Surse folosite pentru material

Cea mai completa pagina cu extreme de temperatura de peste tot din lume poate fi gasita la mherrera.org.

Pe TuTiempo.net se gasesc tabele climatice detaliate pentru ultimii 40 de ani.

Pe Meteociel pot fi consultate harti in timp real despre temperaturile in diverse tari europene si in Europa per ansamblu.

Schimbarile climatice si cresterea temperaturi sunt subiecte care au facut obiectul discutiilor si in Parlamentul European, pornind de la raportul Conferintei ONU de la Paris (2015) unde partile din intreaga lume au convenit limitarea incalzirii globale mult sub 2ᅡC peste nivelurile preindustriale. UE s-a angajat ca, pana in 2030, sa-si reduca emisiile cu cel putin 40% fata de nivelurile din 1990, imbunatatind in acelasi timp eficienta energetica cu 27% si crescand procentul energiei din surse regenerabile la 27% din consumului final.

Ca raspuns la propunerea Comisiei privind un cadru de politici privind clima si energia pentru 2030, Parlamentul a dat un semnal puternic, solicitand stabilirea a trei obiective obligatorii (mai ambitioase decat cele adoptate in cele din urma): o reducere cu cel putin 40% a emisiilor nationale de gaze cu efect de sera in raport cu nivelurile din 1990; un procent de 30% din consumul final de energie acoperit din surse de energie regenerabila; si cresterea cu 40% a eficientei energetice.


Citeste mai multe despre   





















13611 vizualizari

  • -14 (26 voturi)    
    Si ar fi incalzire globala? (Luni, 19 iunie 2017, 10:47)

    BEDE [utilizator]

    De fapt, putem spune ca temperaturile se inregistreaza in mod cat-de-cat stiintific de cam doua sute de ani. Si ce reprezinta acesti doua sute de ani la scara geologica? Mai nimic. Prin urmare, daca este sa fim cinstiti, observam ca se schimba clima, dar nu stim exact de ce anume si nici nu putem prevedea cum va evolua in niste zeci de ani.
    Iar datele paleoclimatice arata ca in niste mii si zeci de mii de ani clima s-a tot schimbat, asa ca nu putem fi chiar asa de siguri ca emisiile de CO2 ale oamenilor sunt de vina.
    Deocamdata putem observa schimbarile, dar parca ar fi prea multa ingamfare sa pretindem ca stim cum va evolua clima pe termen lung. Este evident insa ca despaduririle masive fac numai rau si ca emisiile de oxizi de sulf, de azot si fel de fel de pulberi dauneaza grav. Dar chestie cu CO2 mi se pare discutabila.
    • +8 (20 voturi)    
      Exact (Luni, 19 iunie 2017, 15:07)

      tudor74 [utilizator] i-a raspuns lui BEDE

      O varietie de temperatura de 2-3 grade global in 100 de ani pe scara geologica e IMENSA ! Si asta coincide cu revolutia industriala, desi atunci cand ne convine pozam in fiinte umile, rasa umana este principalul factor in acest caz: defrisarile masive, poluarea oceanelor (news fash: oceanul produce O2 si absoarbe CO2 mai mult decat toate padurile de pe glob) si arderea combusitibilor fosili au dus la asta.


      Partea buna este ca planeta aceasta va supravietui dupa ce toti oamenii or sa dispara. Au fost 5 extinctii masive in cele 4 miliarde ani ai pamantului, inca nu una nu e intrebare de daca ci cand.
      • 0 (20 voturi)    
        Dar au fost schimbari si mai mari in trecut (Luni, 19 iunie 2017, 15:42)

        Wanheda [utilizator] i-a raspuns lui tudor74

        si nu era nici o revolutie industriala.
        • -6 (10 voturi)    
          De pildă... (Marţi, 20 iunie 2017, 1:17)

          Nyk1 [utilizator] i-a raspuns lui Wanheda

          ...„mica eră glaciară” din timpul Evului Mediu, care este destul de bine documentată.
  • +4 (4 voturi)    
    va rog sa modificati (Luni, 19 iunie 2017, 10:50)

    Tavi73 [utilizator]

    micile Siberii, nu miciile :)
    probabil din graba
  • -9 (25 voturi)    
    Köppen climate classification (Luni, 19 iunie 2017, 11:52)

    Harald [utilizator]

    În materie de climă, Europa nu este un monolit. Înainte de a scrie un asemenea articol, oricine ar trebui să se documenteze despre clasificarea Köppen și să se uite pe niște hărți.

    https://en.wikipedia.org/wiki/K%C3%B6ppen_climate_classification

    În rest, încălzirea globală a început în urmă cu vreo 17.000 de ani și continuă și azi. Fără încălzirea globală, ghețarii ar aduce în continuare în Olanda bolovani din Norvegia, iar oamenii nu s-ar fi apucat ever veci de agricultură. Ar picta și astăzi pereții peșterilor din Spania, în timp ce clima în câmpiile europene de la nord de Alpi ar fi cam ca în Himalaya. Sigur e o alternativă preferabilă?
    • +13 (23 voturi)    
      incalzirea globala (Luni, 19 iunie 2017, 13:36)

      ras-putin [utilizator] i-a raspuns lui Harald

      Discutia nu este fenomenul general la nivel de ere glaciare, ci modul in care acest fenomen de incalzire s-a accelerat in ulima 100 de ani, si mult mai vizibil in ultimii zeci. Iar perioadele de activitate solara crescuta nu justifica acest fenomen. Activitatea umana care a dus la cresterea emsiilor de CO2 in atmosfera, cu efect crearea efectului de sera, care la rindul lui a dus la topirea accelerata a ghetarilor de la poli, plus efectul de avalansa declansat, este o explicatie veridica a schimbarilor.

      Cei care insista ca toate aceste schimbari climatice accelerate sint periodice si naturale imi par rupti de realitate.
      • -6 (24 voturi)    
        Politica bate stiinta (Luni, 19 iunie 2017, 14:16)

        BEDE [utilizator] i-a raspuns lui ras-putin

        Politica bate stiinta adevarata. Iar oamenii de stiinta care nu sunt tocmai de acord cu politica sunt nevoiti sa taca pentru ca sa nu li se taie grant-urile pentru cercetare. Se doreste sa fie sustinuta tare teoria ca inclazirea globala este din cauza CO2 emis de oameni si sa fie ucis cu pietre oricine spune ca s-r putea sa nu fie chiar asa.
        • +10 (22 voturi)    
          Sunt valori masurate, nu este teorie (Luni, 19 iunie 2017, 15:11)

          jackalphonse [utilizator] i-a raspuns lui BEDE

          Daca nu credeti, as fi curios sa stiu si eu care este opinia unui om, care neaga incalzirea globala datorita arderii combustibililor fosili, vis a vis de situatia ipotetica in care tot carbonul exploatabil este ridicat in atmosfera prin tehnologie (lucru care se va intampla in maxim 100 de ani, desi unii spun ca mai devreme).

          Petrolistii sunt singurii finantatori ai propagandei ca incalzirea globala este un fals, iar ei nu sunt vocali pentru ca NU au argumente, nu ca nu castiga granturi.
          Sigurele ineptii ca acestea au mai fost debitate pe vremea lui Bush jr., bineinteles, alta marioneta a petrolistilor.
          Nici macar nu trebuie sa fii specialist in stiinte ca sa deduci efectele tehnologiei bazate pe combustibili fosili.
          • -3 (23 voturi)    
            În Cambrian era de 10 ori mai mult CO2, (Luni, 19 iunie 2017, 15:20)

            Harald [utilizator] i-a raspuns lui jackalphonse

            iar nivelul oxigenului era doar 12 - 13%, comparativ cu 21% în prezent.

            Chiar crezi că există un standard de climă care trebuie atins? Ai stabilit tu că la 1750, pe vremea când îngheța Tamisa, era temperatura corectă, iar acum e temperatura greșită?

            Este o aroganță absolut prostească, să pretindă cineva că are el un standard al climei care trebuie atins și respectat.
            • +8 (14 voturi)    
              de la un climatolog adevarat (Luni, 19 iunie 2017, 16:48)

              Tomis [utilizator] i-a raspuns lui Harald

              Exista un climatolog adevarat (nu un cetatean care isi da parerea la intamplare) care are un canal YouTube unde explica tuturor cum este cu incalzirea globala, cambrian si in general cum e cu logica. De exemplu:

              https://www.youtube.com/watch?v=r7aZ6vqCk2E
              • -8 (18 voturi)    
                Climatologul tău are nevoie de un psihiatru (Luni, 19 iunie 2017, 19:39)

                Harald [utilizator] i-a raspuns lui Tomis

                După ce enumeră singur cauze geologice care au dus la degajări de carbon în cantități imense comparativ cu cele de azi, emite axiome despre creșterea nivelului mării și luminozitatea Soarelui.
              • -6 (14 voturi)    
                Fiecare metru creștere de nivel al mării (Marţi, 20 iunie 2017, 4:25)

                Harald [utilizator] i-a raspuns lui Tomis

                necesită un volum mult mai mare de apă decât metrul precedent pentru că se întinde pe o suprafață mult mai mare de uscat. Spune-i climatologului tău că n-a luat asta în calcul fiindcă era prea ocupat cu comunicarea patologică. Atunci când se lăuda cu cei 45 de ani de experiență ai lui, calculul unui volum de apă nu făcuse în mod sigur parte din acei ani.
              • -8 (10 voturi)    
                ce stiinta este asta? (Marţi, 20 iunie 2017, 14:13)

                Razvan_M [utilizator] i-a raspuns lui Tomis

                Ce invata un climatolog adevarat la scoala?
          • -5 (13 voturi)    
            Și rușii ce finanțează? :) (Luni, 19 iunie 2017, 15:22)

            Harald [utilizator] i-a raspuns lui jackalphonse

            Petrolul lor nu produce CO2, numai cel american produce, right? :)
          • +7 (7 voturi)    
            Un pic de coerenta tovarasi (Luni, 19 iunie 2017, 16:42)

            jackalphonse [utilizator] i-a raspuns lui jackalphonse

            Cambrianul nu o lua la fuga cu schimbarile intr-o suta si o mie de ani. vedeti inregistrarile nivelului de CO2 si alte substante, cum ar fi NOx, sau S. Exista o cauza naturala cunoscuta pentru cresterile astea?
            Cat despre Rusia, macar aia au bunul simt sa taca naibii din gura pe tema asta.
            • -9 (15 voturi)    
              In Cambrian nu existau sateliti (Luni, 19 iunie 2017, 19:46)

              AliKimiku [utilizator] i-a raspuns lui jackalphonse

              sa masoare variatiile de la o zi la alta.
              Totul se bazeaza pe reconstructii climatice.
              Dar in pre-cambrian existau sigur postacii pre-rusi, fiindca se stie, rusii au inventat mersul pe jos, roata si postacii platiti.
              • +8 (12 voturi)    
                breh, du-te la psiholog cu rusii tai (Luni, 19 iunie 2017, 21:17)

                jackalphonse [utilizator] i-a raspuns lui AliKimiku

                Cine te contrazice-i rus. Asa-i?
                Cine nu sustine punctul de vedere oficial USA este garantat rus. Asa-i?
                Serios, o injectie cu calmant ti ar mai domoli postarile astea mediocre.
      • -4 (22 voturi)    
        Ideologia naște monștri (Luni, 19 iunie 2017, 14:45)

        Harald [utilizator] i-a raspuns lui ras-putin

        Și calota de gheață din nordul Germanie și al Poloniei cine a topit-o, tot oamenii?

        Marea Nordului și Marea Baltică erau câmpii acoperite de gheață. Cine a inundat câmpiile și a creat mările respective, tot oamenii?

        Cine a separat Irlanda de Marea Britanie și Marea Britanie de continent, tot oamenii? Nivelul de CO2 din atmosferă este rezultatul încălzirii, nu cauza. Metanul și CO2 degajate din Siberia și din oceane în ultimele mii de ani, tot din cauza oamenilor? :)
        • -5 (19 voturi)    
          Te lupti cu morile de vant (Luni, 19 iunie 2017, 15:50)

          Wanheda [utilizator] i-a raspuns lui Harald

          Nu poti discuta logic cu zombiile. Degeaba le explici clar, corelatia dintre incalzire si emisia de CO2, ei au fost inoculati cu ideea ca CO2 produce incalzirea si gata.
          E vorba de business, dar ii provoc sa imi raspunda, constructia unei mori de vand stiti ce implica? De la minerit si pana la instalarea pe camp? Inseamna minerit in cariera sau subteran pt fier si alte metale utilizate. Inseamna flotare dupa, siderurgie, mult transport, prelucrare, etc. Inseamna 245t carbon produs. Daca mai adaug si service-ul....te ia cu fiori. Inseamna si sute de mii de pasari si albine omorate. Si la final inseamna mult oil and gas utilizat. Energie green my ass.
      • -2 (16 voturi)    
        Dar sunt cumva periodice (Luni, 19 iunie 2017, 15:44)

        Wanheda [utilizator] i-a raspuns lui ras-putin

        Sunt grafice facute si Cambrian si pana astazi. Stii ca ultima era glaciara a avut 7 perioade intre care temperaturile au crescut catastrofic, da? Ce se intampla acum e abia inceputul.
        • +10 (12 voturi)    
          ca sa ma repet (Luni, 19 iunie 2017, 17:13)

          ras-putin [utilizator] i-a raspuns lui Wanheda

          Nu am spus ca nu sintem inca intr-o perioada de incalzire a climatului. Intrebarea este daca accelerarea acestei incalziri in ultimele decenii este naturala sau activitatea umana a avut o contributie importanta sau nu.

          Dar cum se pare ca nu sint dovezi stiintifice clare nici intr-o tabara nici in cealalta pina la urma fiecare se situeaza de partea cui vrea.

          Nu e nevoie sa jignesti pe nimeni pentru ca are o parere contrara. Dar daca asta ti-e nivelul intelectual, "it's a free world"..
        • +6 (12 voturi)    
          NASA (Luni, 19 iunie 2017, 17:17)

          ras-putin [utilizator] i-a raspuns lui Wanheda

          https://climate.nasa.gov/evidence/

          Daca nici analiza NASA nu te lamureste atunci mai bine te apuci de studiul bibliei decit de polemici stiintifice.
          • -4 (14 voturi)    
            apelul la autoritate (Luni, 19 iunie 2017, 19:50)

            AliKimiku [utilizator] i-a raspuns lui ras-putin

            chestia cu NASA e fumata.
            Ne poti spune ce cu cat a crescut nivelul marilor si ce tara a disparut sub valuri? Cam cum a evoluat populatia de ursi polari in ultimii 20 de ani? Cam ce temperaturi am avut ieri la Mangalia?
          • -5 (13 voturi)    
            Procentul savantilor de la Nasa sub 50% (Luni, 19 iunie 2017, 23:18)

            Wanheda [utilizator] i-a raspuns lui ras-putin

            Care au fost de acord cu asa ceva justifica parerea. A bunch of crooks who cooked the books.
      • -4 (10 voturi)    
        De fapt noi suntem într-o perioadă interglacială (Marţi, 20 iunie 2017, 1:20)

        Nyk1 [utilizator] i-a raspuns lui ras-putin

        Ar trebui să ne bucurăm cât este cald, chiar mai cald decât acum, căci revenirea glaciațiunii ar provoca un holocaust la o scară greu de imaginat.
  • -2 (14 voturi)    
    Încălzirea globulară (Luni, 19 iunie 2017, 17:11)

    Tescovin [utilizator]

    Temperatura medie din 1880 până azi a crescut cică cu 0.8 grade Celsius. Nu cu 2-3 grade, cum susține mai sus un exaltat eco-terorist. Cu 0.8 ! Nu o spun eu, o spune NASA, și o spune tocmai ca să justifice fenomenul încălzirii globale, deci probabil că ar trebui să luăm cifra de 0.8 ca o limită maximă a „pretențiilor”.

    Numai că:

    1. Care este metodologia prin care calculăm o temperatură medie a unui areal ? Acum și în 1880. Câte termometre existau în 1880 care să alimenteze în mod relevant calculul unei temperaturi medii globale ? Nu știu, dar știu că în prezent în toată Antarctica există 6 (șase !) stații științifice funcționale (sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Research_stations_in_Antarctica), deci 6 (șase !) termometre care produc date unice. La o suprafață cu 40% mai mare ca a Europei ! Vi se pare că e o „eșantionare” relevantă ? Avem noi habar ce se întâmplă pe 70% din suprafața globului astfel încât să ne dăm zmei ai climatologiei ?

    2. Să admitem că azi temperatura e cu 0.8 mai mare ca în 1880. Dar prin anii 70 aceiași „oameni de știință” (sau eventual părinții acestora) ne cântau prohodul cu iminenta eră glaciară care se pregătea. Deci probabil că atunci temperatura nu era cu 0.8 mai mare, ci „cu 2-3 mai mică”, ca să parafrazez pe cel de mai sus. Acum e cu 0.8 mai mare, Dumnezeu știe ce va fi peste alți 40 de ani. Dacă savanții lu pește din anii 70 au dat-o de gard, de ce aș avea mai multă încredere în cei de azi ?

    În concluzie, eu zic să mai așteptăm, și mai discutăm peste 30 de ani.
    • +6 (14 voturi)    
      e usor sa fii sceptic... (Luni, 19 iunie 2017, 19:29)

      Boa [utilizator] i-a raspuns lui Tescovin

      Vedem in jur ce se intampla cu refuzul vaccinarii, ce are rol preventiv pentru anumite boli care alta data ucideau in masa.
      O miscare de sceptici a indus populatiei din Romania si nu numai faptul ca vaccinurile te omoara. Drept uramre multi au incetat sa mai faca vaccinarile si acum vedem o explozie de cazuri de varicela, multe soldate cu decese.

      La fel si cu schimbarea climatica; e dreptul fiecaruia sa creada ca 97% dintre oamenii de stiinta ce se ocupa de climatologie sunt manipulati politic, rau intentionati sau pur si simplu niste idioti.
      Problema e ca daca asteptam 30 de ani sa ne convingem ca schimbarea climatica e datorata activitatii umane inseamna ca atunci vom fi pierdut sansa de a evita o catastrofa la scara globala.

      Un argument pentru climato-sceptici este si faptul ca in general e mai bine sa actionezi preventiv chiar cu riscul de a constata ca a fost un gest inutil decat sa astepti venirea unor evidente fara echivoc atunci cand va fi prea tarziu sa mai faci ceva.

      Exista un celebru
    • +5 (13 voturi)    
      continuare la mesajul anterior (Luni, 19 iunie 2017, 19:39)

      Boa [utilizator] i-a raspuns lui Tescovin

      Exista un celebru "pariu" atribuit lui Blaise Pascal care spune ca desi existenta lui Dumnezeu este putin probabila, beneficiile potentiale aduse de credinta in El sunt atat de mari incat merita sa pariezi pe asta si sa crezi in Dumnezeu in mod rational.

      E cam la fel si cu schimbarea climatica pentru sceptici: Chiar daca schimbarea climatica datorata oamenilor este putin probabila, beneficiile aduse de masurile preventive pentru evitarea unei schimbari climatice catastrofale sunt atat de mari incat merita sa le iei de pe acum decat sa astepti pana cand se va dovedi ca este prea tarziu.
      • -3 (13 voturi)    
        Subvenționezi preventiv industrii falimentare? (Luni, 19 iunie 2017, 21:42)

        Harald [utilizator] i-a raspuns lui Boa

        Dacă măsurile tale preventive ar fi eficiente economic, n-ar avea nimeni nimic împotrivă.

        Dar când tu ajungi să arzi ”preventiv” mai mult lignit ca să subvenționezi panouri solare care livrează 10% din puterea instalată și moriști care livrează 20% din puterea instalată, măsurile tale ”preventive” devin o glumă sinistră.

        În Germania, consumatorii casnici și firmele mici plătesc suplimentar pe factură 24 mld.euro pe care îi înghit măsurile tale ”preventive”, în timp ce firmele mari sunt scutite, ca să păstreze competitivitatea economiei germane.

        Măsurile tale ”preventive” se traduc prin a arde lignit în plus pe banii săracilor, în timp ce bogații sunt scutiți de contribuții, ba chiar încasează subvenții. Iar dacă în State au mai dat pur și simplu faliment, cu tot cu subvenții, chiar și pe vremea lui Obama, în Germania vor fi susținute de stat cât va trăi Merkel.
        • +4 (6 voturi)    
          Sigur, se distruge o lume perfecta (Miercuri, 21 iunie 2017, 0:18)

          Boa [utilizator] i-a raspuns lui Harald

          Subventionam termoficare si minerit, pe plan mondial sunt trilioane de dolari subventii la energie din combustibili fosili dar e rau ca incerci sa diversifici productia de energie pe baza de regenrabile sau sa reduci consumul prin eficienta energetica. Se dau preturi preferentiale la energie cam la toti marii consumatori, dar asta e OK.
          Sunt firme ce iau cu lopata subventii din bani publici...Nokia, Ford, Mittal la noi, Apple a primit scutiri de taxe de cateva miliarde de dolari in cativa ani in Irlanda, presedintele actual al SUA a facut avere si prin scutiri de taxe, dar toate astea sunt bune, genereaza profit pentru cei care trebuie.

          Dar sa nu care cumva sa incercam sa depasim status quoul, propaganda neocon functioneaza unsa si creaza preoti ai cultului care dau cu barda in oricine spune altceva.
          Bine ca i-am descoperit pe nemti, e clar ca au agenda ascunsa iar oamenii de stiinta ce iti arata ca interventia omului in natura face rau sunt platiti de Soros, de rusi si de extraterestri.
          E extraordinar sa vezi cat de buni sunt unii sa dea sfaturi altora, dar nu vad realitatea imediata, ce e la ei acasa.
          Germania are un sistem economic foarte bun, un cerc virtuos prin care se creaza profit social, public si privat. E o tara ce se bazeaza pe creatie si productie de tehnologie de amar de ani.
          E drept ca au revenit vreo 2-3 ani mai mult pe lignit, dar asta din cauza contextului si nu permanent. Iar Germania si-a redus de trei ori consumul de carbune in 25 de ani in conditiile in care e tara puternic industrializata si in crestere economica la un nivel la care multi nu pot nici visa. Or plati consumatorii germani mai mult pe electricitate dar sunt mai eficienti si consuma mai putin decat altii. Iar germanii nu au probleme in a-si plati necesarul energetic, ceea ce nu putem spune de altii. Desigur, nemtii sunt exploatatorii lumii si asta prin intermediul regenerabilelor si a politicilor de mediu. Ma lasi?

          Unii oameni chiar isi merita soarta, pacat ca ne trag dupa ei.
          • -4 (6 voturi)    
            Germania și-a transferat industria (Miercuri, 21 iunie 2017, 1:57)

            Harald [utilizator] i-a raspuns lui Boa

            în Europa de Est și în China, astfel încât consumul de energie aferent apare acum în țările respective, chiar dacă producția este exportată de fapt în Germania și vândută de-acolo.

            Germania are ”un cerc virtuos” în care românii muncesc pentru ea pe salarii de 400 de euro, ar trebui să-ți fie rușine să deschizi un asemenea subiect.

            Germania are ”un cerc virtuos” în care Siemens și BASF produc miliarde de euro în Rusia și un alt ”cerc virtuos” în care construcția gazoductelor din Balcani a fost blocată ca să construiască ei Nord Stream pentru gazul rusesc . Simpla folosirea a unei asemenea sintagme dovedește gradul de îndoctrinare la care ai ajuns și tu și Germania.
  • -3 (19 voturi)    
    bulshit ecologist (Luni, 19 iunie 2017, 20:04)

    AliKimiku [utilizator]

    si europocentrist
    Europa e peninsula parlita(geografic vorbind) a Asiei. care climatologic n-ar fi trebuit sa fie locuibila in partea de nord daca nu exista curentul Golfului.
    Montreal este plasat la 45,3 N , Bucuresti la 44,26, Cluj la 46,49. Sa compare cineva iernile de la Montreal cu cele de la Cluj va rog.
    Ce vreau sa spun este ca varietatea climatica si locatia Europei i-au adus avantaje unice fata de alte zone si au permis crearea unei civilizatii care a devenit globala. Acum, eco-zealotii in numele unui egalitarism tembel si unor vini istorice propun ca europenii si americanii sa plateasca pentru succesul civilizatiei tehnologice Chinei si altor wannabe. Deci le dam tehnologiile, le dam si banii si noi devenim o rezervatie in care chinezii vor veni peste ani de zile si vor admira Colosseumul si ruinele fabricii BASF de la Mannheim(oricum juma e inchisa si uitata in China)
    De ce? findca Comisia europeana a descoperit ca uneori sunt 20 de grade la Mangalia pe 19 iunie sau 19 grade la Stockholm pe 19 decembrie. Asta fiindca arhiva UE n-are inregistrari de acum 40 de ani sau nimeni nu vrea sa vada cifrele alea
  • -3 (13 voturi)    
    Hoax globalisto-socialist (Marţi, 20 iunie 2017, 10:05)

    Razvan_M [utilizator]

    Cea mai simpla metoda prin care miscarea globalista a internationalei socialiste vrea sa se insereze la conducerea unui organism global este sa extraga taxe din orice si sa aiba puterea sa faca asta fara a cere parerea nimanui.

    In situatia de fata discutam despre un plan pe multi ani, ce functioneaza deja, in care tarile puternic industrializate din Vest 1. isi trimit industria in Est sau in Sud 2. folosesc "energia alternativa" (din panouri solare si alte asemenea dracovenii sponsorizate de toata lumea cu alte taxe) 3. platesc tarilor din Est si Sud niste banuti pentru te miri ce motive.
    In acelasi timp, China (cel mai mare poluator mondial, la distanta mare de SUA locul 2) si India (aflata in top 5, dar cu potential de a depasi China) au pasuire pana in 2030 sa implementeze aceste masuri "ecologiste", beneficiaza de mutarea industriei din Vest si primesc si bani pentru asta.

    Si toate astea se bazeaza pe Religia Green, o religie unde daca nu te inchini la zeita Gheia (fara nicio legatura cu gheii LGTBQ) si nu contribui la pusculitele "progresiste", devii automat proscris.

    Vad mai sus legaturi intre Religia Green si Religia Vaccinarii Fara a Pune Intrebari. Eu nu stiu cum oameni inteligenti pot face asemenea legaturi, dar probabil ca daca ti-ai dovedit capacitatea intelectuala superioara prin "crede si nu cerceta" in privinta uneia dintre religii - cu siguranta esti gata sa crezi fara sa cercetezi si in alta.

    PS. Eu sunt sceptic de la natura. Prin urmare, daca cineva imi spune "incalzirea globala este de la aia si aia", ma astept sa-mi explice in ce fel taxele pe poluare din Europa ajuta clima Pamantului - cand poluarea se muta in China si se amplifica de cateva ori. Si in ce fel panourile solare fabricate in China, utilizand pamanturi rare pentru extragerea carora 1. se consuma cantitati enorme de energie si 2. se polueaza foarte tare ajuta la rezolvarea problemelor energetice de pe la noi si poluarii globale?


Abonare la comentarii cu RSS
Vremea la


/
Maine:
|

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version