2 paleontologi canadieni au acum un raspuns la celebra intrebare “ce a fost intai, oul sau gaina?”, dupa ce au studiat un cuib de dinozauri. Despre ce e vorba?

Prestigioasa revista Palaeontology a Asociatiei Paleontologilor din Marea Britanie a publicat in cel mai recent numar al sau un studiu semnat de doi cercetatori canadieni – Darla Zelenitsky si Francois Therrien, ambii din Alberta – referitor la un cuib de dinozauri. Cuibul respectiv a fost descoperit in roci sedimentare cu o varsta de aproximativ 77 milioane de ani, ceea ce le incadreaza perioadei Cretacic tarziu.

Am stat de vorba despre aceasta descoperire cu domnul Zoltan Csiki, de la Laboratorul de Paleontologie al Universitatii din Bucuresti

Zoltan Csiki Foto: Hotnews

ZC. Rocile in care a fost gasit cuibul de dinozauri sunt situate in statul american Montana si apartin unei unitati numite Formatiunea de Two Medicine. Formatiunea de Two Medicine este alcatuita din sedimente care indica acumularea lor pe un vechi continent si sunt tipice pentru mediile fluviale (formate adica din sedimente transportate si acumulate in rauri). Aceste roci s-au format la o distanta mare de bratul de mare ce diviza in acea perioada de timp America de Nord in doua mase continentale distincte.

R. Aceste roci sunt insa faimoase in lumea paleontologilor de mai multa vreme. De ce?

ZC. Rocile sedimentare respective au furnizat deja numeroase resturi fosile, inclusiv de dinozauri, intre ele si o specie celebra – Maiasaura, nume ce se traduce prin “soparla-mama buna”.

Maiasaura este prima specie de dinozaur nord-american a carei pui, cuiburi si oua au fost descoperite intr-un context care ne-a ajutat sa intelegem mult mai bine unele aspecte ale comportamentului reproductiv al acestor animale.

Astfel, studiile deja clasice ale lui Jack Horner (Bozeman, Montana) si colaboratorii acestuia au putut demonstra ca Maiasaura cuibarea in colonii extinse, in care cuiburile erau doar putin distantate intre ele, ceea ce sugereaza un comportament social avansat.

Mai mult, mamele de Maiasaura construiau un fel de cuib destul de complex, si probabil isi acopereau ouale vegetatie. Creau astfel un microclimat corespunzator mediului de incubatie - un fel de microsera, pentru a asigura temperatura si umiditatea necesara.

R. Sa intelegem ca nu ne putem imagina femelele de dinozaur clocind asa cum fac pasarile de azi? Adica stand pe oua?

ZC. Ganditi-va ca diferenta enorma intre masa parintilor si cea a oualor excludea orice posibilitate ca acestea sa fi fost clocite prin contact direct, asa cum sa intampla la majoritatea pasarilor actuale. Dupa ce ieseau din oua, puii ramaneau in apropierea cuiburilor, iar parintii le aduceau hrana in cuib, pana cand puii atingeau un grad suficient de avansat de dezvoltare scheletica si o talie mai apropiata de cea a adultilor, moment in care paraseau impreuna cu acestia din urma locurile de depunere a oualor.

Mai adaug ca acesti Maiasaura erau ierbivori, facand parte dintr-un grup numit al “dinozaurilor cu cioc de rata” Pentru a asigura o rata ridicata de succes a procesului de eclozare, Maiasaura isi asezau cuiburile in portiunile uscate ale luncilor, pentru a le feri de inundatii.

Toate aceste informatii au permis recontituirea in detaliu al comportamentului de reproducere al lui Maiasaura. Iar intrebarea citata de agentiile de presa (oul sau gaina) isi avea deja raspunsul: oul (de dinozaur) a fost inainte de gaina.

R. In aceasta situatie, in care paleontologii aveau deja multe informatii despre obiceiurile reproductive ale dinozaurilor, care este importanta descoperirii recent anuntate?

ZC. Descoperirea recent anuntata este importanta pentru ca aduce si noi informatii legate de transformarea evolutiva ce a dus in cele din urma la aparitia pasarilor, pe langa cele legate strict de comportamentul de reproducere a unei specii fosile.

Acest lucru este cu atat mai semnificativ cu cat descoperirea in sine nu este spectaculoasa – este vorba de o portiune a unui cuib ce conserva mici resturi a 5 oua, probabil eclozate. Si, ca totul sa fie mai interesant, cuibul a fost descoperit pe rafturile unui magazin de fosile, unde statea de peste 10 ani!!!

R. Fosile reprezentative gasite intr-un magazin? Este vorba, deci, despre o re-gasire a unei descoperiri mai vechi. Povestiti-ne va rog cum au continuat studiile.

ZC. In aceasta situatie, cei 2 cercetatori au trebuit sa faca o adevarata munca de detectiv pentru a identifica locul de origine al cuibului, adica pentru a stabili cadrul spatial si temporal al descoperirii. Aceste aspecte sunt extrem de importante pentru paleontologi, orice fosila odata scoasa din roci fara cunoasterea acestor informatii isi pierde din valoarea stiintifica in mod semnificativ. Abia dupa ce aceasta munca de detectiv a dat rezultate, au putut cercetatorii spune mai multe despre mediul in care cuibarea dinozaurul respectiv si despre identitatea acestuia.

R. Haideti sa vorbim putin si despre descoperirea in sine. Paleontologilor nu le-a fost usor sa identifice despre ce e vorba. Care au fost problemele pe care le-au intalnit?

ZC. Identitatea mamei care a depus ouale a fost dificil de stabilit – comparatiile cu alte tipuri de oua de dinozauri sugereaza ca acestea au fost depuse de un theropod (dinozaur carnivor) de talie mica. Tinand cont si de fosilele de theropode cunoscute din regiune, s-a sugerat ca acesta ar fi putut apartine unuia dintre cele doua grupe de theropode (dromaeosaur sau caenagnathid pentru cei interesati sa aprofundeze paleontologia) care erau strans inrudite cu stramosii dinozaurieni ai pasarilor.

R. Oul sau gaina?

ZC. Ouale din cuibul nou descoperit erau foarte diferite de cele de Maiasaura: daca acestea din urma sunt relativ mari si sferice, primele au dimensiuni mai mici si sunt asimetrice, alungite si cu un pol mai ascutit. Acesta este un indiciu extrem de important – morfologia acestor oua de dinozaur nu corespunde cu cea tipica de reptile (care sunt sferice), ci aminteste de cele de pasari.

Iar aceasta sugereaza nu numai ca oul a aparut inaintea gainii, dar chiar si oul de (tip) gaina a aparut inainte de gaina – de fapt inainte de aparitia pasarilor in general, la stramosii theropozi (dinozauri carnivore) ai acestora.

R. Sa punem descoperirea intr-un context mai larg – si sa vorbim un pic despre ceea ce stim in legatura cu aparitia primelor pasari si verigile de legatura.

ZC. Situatia este comparabila cu cea documentata de celebrele descoperiri de “dinozauri cu pene” – si anume ca aparitia penajului poate fi documentata relativ devreme in cadrul grupului theropodelor. Aceasta avea rol de termoreglare si izolare termica a corpului, precum si de ornament sexual, abia ulterior evoluand spre rolul esential pe care il are in sustinerea activitatii de zburator la pasarile moderne.

Mai mult, conservarea remarcabila, tridimensionala a cuibului arata ca ouale erau depuse in perechi (ceea ce este o trasatura primitiva), dar erau aranjate intr-un model regulat, concentric in jurul unei movilite centrale, cu varful oului orientat in jos. Iar acest mod de aranjament este din nou tipic pasarilor, demonstrand ca unele comportamente considerate tipice pentru pasari au aparut de asemenea mult mai devreme, la stramosii lor dinozaurieni.

R. Care e concluzia finala?

ZC. Descoperirea recent publicata in Palaeontology aduce noi date care sustin ipoteza conform careia pasarile au evoluat din dinozauri si arata existenta unor caracteristici si comportamente tipice pasarilor in procesul de reproducere a unor theropode (dinosauri carnivori).