Poluarea accentuata, reducerea habitatului natural si colectionarii avizi au facut ca tot mai multe plante carnivore sa fie puse in pericol, arata un studiu facut de univeristatea South Florida si citat de BBC. Aspectul lor deosebit si capacitatea de a captura animale vii au facut ca aceste plante sa fie tot mai cautate de colectionari, dar s-a ajuns la un moment in care existenta unor specii e pusa in pericol. Plantele carnivore si-au dezvoltat abilitatea de a digera diverse animale mici pentru a supravietui si a compensa faptul ca s-au dezvoltat in soluri sarace in substante nutritive.

Plante carnivore din rezervatia Tinovul Mohos, judetul HarghitaFoto: Agerpres

Studiul a aratat ca pierderea habitalului natural este cea mai mare amenintare pentru plantele carnivore, fiindca tot mai multe terenuri sunt utilizate pentru agricultura sau construirea de locuinte, iar efectul asupra firavelor plante carnivore este devastator, mai ales ca ele cresc in zone restranse, iar ordinea naturala a lucrurilor poate fi usor deranjata.

Autorii studiului au conchis, cu oarecare surprindere, ca si poluarea este un factor important si a afectat peste o treime din speciile de plante carnivore studiate. Utilizarea de fertilizatori si deversarea de pesticide si gunoi menajer sunt factori care duc la otravirea plantelor carnivore, iar situatia nu mai este de neglijat.

Pana in prezent au fost descoperite peste 600 de specii de plante carnivore, majoritatea in Asia de Sud-Est, insa in regiuni precum Africa si Australia mai sunt multe studii de facut. Datele International Union for Conservation of Nature arata ca din cele 107 specii monitorizate, sapte sunt in situatie critica, 11 sunt in pericol, iar 39 sunt vulnerabile. Plantele carnivore si-au dezvoltat abilitatea de a digera diverse animale mici pentru a supravietui si a compensa faptul ca s-au dezvoltat in soluri sarace in substante nutritive.

Cercetarea universitatii South Florida a mai aratat ca si colectionarii tot mai avizi sa aiba sau sa vanda aceste plante deosebite, contribuie la disparitia lor. Ironia sortii face ca tocmai aspectul lor deosebit si capacitatea de a digera insecte si animale mici sa fie un mare dezavantaj in sansele lor de a supravietui fiindca, desi pot fi crescute in laborator si sere, trebuie sa treaca ani buni pana sa ajunga la dimensiuni decente.