Ar putea fi unii oameni protejați împotriva Covid-19 în ciuda unui test serologic negativ sau fără să fi contactat niciodată boala? O imunitate încă puțin înțeleasă, bazată pe alte mecanisme decât anticorpii, ar putea să frâneze epidemia, speră cercetătorii, chiar dacă deocamdată nu este vorba decât de teorie, scrie AFP.

SpaceX a lansat luni un prototip al unui sistem de rachete revoluționar numit Starship, acesta aterizând cu succes după un zbor la o altitudine de 150 de metri, relatează Business Insider.

O echipă de cercetători canadieni a identificat ceea ce ei numesc, primul cancer cunoscut la un dinozaur. Concluzia nu numai că aduce noi date despre viața uriașelor animale, dar face lumină și în privința istoriei uneia dintre cele mai temute boli ale umanității, transmite Mediafax.

Prima sondă a Chinei aflată în drum spre Marte a trimis marți o fotografie cu Pământul și Luna, a declarat agenția spațială chineză, potrivit AFP. Imaginea, care arată cele două corpuri cerești pierdute în imensitatea spațiului, a fost luată la 1,2 milioane de kilometri de Pământ, la trei zile de la lansarea misiunii Tianwen-1.

Un imens puzzle a început marți în sudul Franței, prin lansarea asamblării reactorului proiectului Iter, un program internațional care vizează producerea de energie plecând de la fuziunea nucleară, reacția care alimentează soarele, scrie AFP.

Longyearbyen are 2.300 de locuitori și este considerat cel mai nordic oraș din lume, fiind cea mai mare așezare din arhipelagul norvegian Svalbard. Este unul dintre locurile unde clima s-a schimbat cel mai mult în lume în ultimii 40 de ani, iar asta se vede în multe aspecte ale vieții de zi cu zi, fie că este vorba de clădirile care se prăbușesc în permafrost sau de numărul tot mai mare de avalanșe. Amănunt interesant, în Svalbard sunt interzise pisicile, pentru a proteja fauna locală, și tot acolo urșii polari sunt atât de numeroși, încât oamenii nu au voie să se aventureze în afara localităților decât dacă sunt înarmați.

Svalbard, un arhipelag norvegian situat în regiunea arctică, a înregistrat sâmbătă un record absolut de căldură, cu aproape 22 de grade Celsius, a anunțat Institutul norvegian de meteorologie, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Pe 30 iulie NASA va lansa rover-ul Perseverance care ar trebui să ajungă pe Marte în februarie 2021 și, în afară de observațiile pe care acesta le va face cu instrumentele super-high-tech, va ”bifa” și prima parte a unui plan măreț. Este vorba de a încerca să se aducă, în premieră, mostre de roci și sol marțian care să fie analizate în laboratoarele de pe Terra. Dacă totul merge bine, rocile ar putea ajunge pe Pământ în 2031, dar pentru asta multe lucruri trebuie să meargă ”șnur”.

Ocuparea Americii de Nord de către oameni datează de cel puțin 30.000 de ani și este, prin urmare, de două ori mai veche decât s-a estimat până acum, potrivit cercetărilor arheologice ale căror rezultate au fost publicate miercuri, relatează AFP. Unul dintre studii este condus de către un arheolog născut la Arad.

​Cercetătorii au identificat 37 de structuri inelare vulcanice pe planeta Venus, structuri ce par să fi fost active recent, iar unele ar putea fi așa și în prezent. Asta ar însemna că planeta nu este o lume latentă, ci că există activitate geologică pe ea. Planeta celebră pentru strălucirea ei pe cerul nopții a fost adesea numită ”geamănul malefic al Pământului” Venus este cea mai apropiată planetă de Terra, cea mai fierbinte din sistemul solar și cea mai asemănătoare ca structură și masă cu Terra. Marea diferență este că pe Venus temperaturile ajung la 460 de grade Celsius.

Astrofizicieni din lumea întreagă au publicat luni cea mai mare hartă 3D a Universului realizată vreodată, rezultată după analiza a peste patru milioane de galaxii și quasari, obiecte ultraluminoase ce produc o cantitate colosală de energie, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Solar Orbiter, satelitul de observare a Soarelui, dezvoltat de Agenția Spațială Europeană (ESA) cu participarea NASA, a trimis primele imagini cu mini-erupții solare pe care cercetătorii le compară cu niște focuri de tabără. Misiunea spațială este abia la început, iar în aproape doi ani Solar Orbiter va ajunge la 42 milioane km de Soare. Imaginile din prezent au fost trimise de la 77 milioane km.

În Etiopia paleontologii au găsit un os de hipopotam care a fost transformat într-un fel de topor de mână de către hominizii de acum 1,4 milioane de ani, iar modul sofisticat în care a fost lucrat părea să fi fost posibil abia pentru cei care au trăit câteva sute de mii de ani mai târziu. Unealta a fost găsită în zona Konso Formation din sudul Etiopiei și are 12,8 cm lungime.

Emiratele Arabe Unite vor lansa curând din Japonia misiunea numită Hope cu o sondă ce va orbita Marte pentru a face ample observații atmsoferice. Deși misiunea este modestă în comparație cu celebrele rovere americane ce ajung la suprafața Planetei Roșii, ea spune multe despre ambițiile țării arabe. Cu totul specială este și abordarea Emiratelor care, nici nu au construit singure de la zero totul, fiindcă ar fi durat enorm, dar nici nu au cumpărat totul de la alte țări.

Vestigiile unui palat aztec care a fost ulteriorlocuința conchistadorului spaniol Hernán Cortés au fost descoperite sub o clădire emblematică din centrul Mexico City, au anunțat luni oficialii mexicani, potrivit AFP și BBC.

În fiecare secundă, o stea moare în Univers. Dar aceste corpuri stelare nu dispar cu totul, ci lasă ceva în urmă. Unele stele explodează în supernove, transformându-se în găuri negre sau stele neutronice, în vreme ce majoritatea devin pitice albe, un miez al stelei care era odată. Iar un nou studiu dezvăluie că aceste pitice albe contribuie la viață mai mult decât se credea.

NASA va începe construcția unei noi nave spațiale. Numită Psyche, ea va explora un asteroid de 140 de kilometri numit „16 Psyche”. Situat în principala centură de asteroizi dintre Marte și Jupiter a sistemului solar, 16 Psyche pare a fi nucleul metalic de fier, nichel și aur al unei protoplanete, pe când cei mai mulți asteroizi sunt stâncoși sau înghețați.

O hartă 3D spectaculoasă a Universului a dezvăluit existența uneia dintre cele mai mari structuri cosmice descoperite vreodată - un "zid" aproape imposibil de conceput, care se întinde pe 1,4 miliarde de ani-lumină și care conține sute de mii de galaxii, transmite vineri Live Science, citată de Agerpres. "Zidul Austral", așa cum a fost denumită această structură, se ascundea la vedere, rămânând nedetectat până acum, pentru că o mare parte din el se află la aproximativ 500 de milioane de ani-lumină în spatele strălucitoarei galaxii Calea Lactee.

​Un amplu studiu genetic arată faptul că pe la 1200 navigatorii polinezieni, celebri pentru canoele lor stabile, au ajuns la 6.000 km depărtare, pe coastele Americii de Sud. Polinezienii de acum un mileniu sunt faimoși pentru călătoriile lor lungi pe mare și pentru faptul că au descoperit o mulțime de insule. Marea întrebare este cât de departe au ajuns.

Vremea instabilă s-a instalat într-o mare parte a țării, iar diferențele de temperatură sunt neobișnuit de mari. Astfel, datele ANM arată că la ora 15.00 erau 10,5 grade la Dumbrăvița de Codru, în Bihor, iar cel mai cald era la Medgidia: 35,2 grade. ANM a dat o serie de avertizări legate de averse, vânt puternic și instabilitate accentuată în mai multe părți ale țării. Exemplele sunt pentru zonele locuite, în zonele montane înalte temperaturile fiind mai mici.

În fiecare zi din iulie au fost sub 0 grade în Norvegia, iar pe 4 iulie au fost -7 grade în zona montană din sudul țării. Într-una dintre trecători a nins 35 de cm în câteva ore. Contrastul nu poate fi mai mare de ce s-a întâmplat la început de ianuarie când în sudul Norvegiei s-a înregistrat recordul de temperatură pentru prima lună din an: +19 grade.

Astronomii au descoperit două planete puțin mai masive decât Pământul, exoplanete ce orbitează în jurul unei stele ce nu se găsește deloc departe dacă ținem cont de distanțele din galaxie: la 10,7 ani lumină. Sistemul planetar este deosebit prin faptul că steaua este inactivă, deci nu emite multă energie, încât să distrugă șansele ca cele două planete să găzduiască viață.

Brașovul era acum 500 de ani cel mai mare oraș din Transilvania, chiar dacă nu avea nici 15.000 de locuitori, iar viața combina lucrurile bune cu cele rele. Existau farmacii și hanuri, negustorii aduceau mirodenii din Orient, s-au înființat școli, iar după 1550 s-au tipărit multe cărți. Același oraș trăia însă vremuri instabile și era lovit de câteva ori pe secol de catastrofe care făceau multe victime, fie că este vorba de epidemii de ciumă, incendii, cutremure sau invazii armate. Nu lipseau nici execuțiile publice și exista și un ”deal al spânzurătorilor”. În articol puteți citi despre cum era viața în Brașovul de acum 400 - 500 de ani, de la părțile ei cele mai dure, până la cele mai rafinate.

​NASA a anunțat că amână din nou lansarea rover-ului Perseverance pentru 30 iulie, din cauza unor probleme tehnice. Este a treia amânare, iar dacă nu se va reuși anul acesta, abia în 2022 va mai fi posibilă lansarea. Rover-ul va căuta semne care să arate dacă a existat vreodată viață pe Marte și va purta și o dronă-elicopter care va zbura în atmosfera marțiană.

​Astronomii au descoperit un obiect nemaivăzut până acum, obiect ce orbitează în jurul unei stele ce se găsește la 730 de ani lumină de Terra. Exoplaneta denumită TOI 849b este mult mai mare decât Pământul și se crede că este nucleul unei planete gigantice gazoase stil Jupiter care, fie și-a pierdut atmosfera formată din hidrogen și heliu, fie, la începuturi, din diverse motive, nu și-a putut forma complet atmosfera.

Experimentul Large Hadron Collider beauty (LHCb) de la CERN a descoperit o nouă particulă exotică, un tetracuarc cu o compoziție nemaivăzută, lucrarea fiind prezentată în premieră miercuri, la un seminar online. Descoperirea poate ajuta fizicienii să înțeleagă mai bine în ce mod cuarcii își crează legături și formează particule compuse precum protonii și neutronii, care se găsesc în nucleul atomului.

Dincolo de avertismentele climatologilor care spun că încălzirea globală pare să se accelereze, valul de căldură din Siberia schimbă viața de zi cu zi în numeroase moduri. La Verhoiansk, unul dintre cele mai reci sate din lume, au fost +38 de grade, iar într-un sat de la Oceanul Arctic unde rar sunt mai mult de 11-13 grade, au fost +31 de grade. Luna mai a fost cea mai caldă din cei 140 de ani de măsurători în Siberia, iar iunie a adus o mulțime de recorduri. În aceste condiții, viața cotidiană se schimbă.

​Studii citate de publicația Le Monde arată că în timpul perioadei de izolare, când au fost active multe restricții de mișcare, copiii au petrecut mult mai mult timp în fața diverselor ecrane și s-au mișcat mai puțin. Timpul de lectură a crescut și el, însă nici de departe atât de mult precum cel de ecran.

Astronomii au anunțat observarea optică în premieră a unui fenomen despre care se credea că se produce în total întuneric: coliziunea a două găuri negre. Ei spun că au observat o descărcare luminoasă de o intensitate nemaivăzută, iar cele două găuri negre s-au ciocnit pe fundalul discului de acreție a unei a treia găuri negre supermasive. ”Am observat un semnal vizibil dintr-o parte invizibilă a universului”, spune unul dintre cercetători.

NASA oferă un premiu un bani pentru cel mai bun proiect de toaletă lunară, sperând să primească o soluție inovatoare pentru misiunea Artemis care urmează să aselenizeze în 2024, scrie Guardian.

Astronomii au anunțat descoperirea unui corp stelar care se află la 780 milioane de ani lumină de noi și care este greu de încadrat: fie este o stea neutronică, fie este o gaură neagră neobișnuit de ușoară. Indiferent ce ar fi, cercetătorii sunt bucuroși că au descoperit obiectul și că pot să-și pună noi întrebări despre ce se întâmplă când stele masive ”pier” în explozii extrem de puternice. Misterul ține de faptul că gaura neagră a ”devorat” obiectul care avea masă de nouă ori mai mică și exact asimetria maselor face totul și mai interesant.

Analiza unor descoperiri făcute acum câțiva ani în Islanda ar putea muta cu câteva zeci de ani mai devreme perioada în care vikingii au început colonizarea Islandei. Noile descoperiri indică o perioadă în jurul anul 800, față de termenul general acceptat, adică după anul 870. Descoperirile au scos la iveală și una dintre cele mai bogate comori descoperite în Islanda.

La un an după asasinarea lui Iulius Caesar în anul 44 î.e.n. cronicile arată că a venit o perioadă cu foamete, boli, recolte compromise și temperaturi foarte scăzute. Republica își trăia ultimii ani, iar Roma a devenit Imperiu în anul 27 î.Hr. Însă, o teorie arată că problemele de la Roma au fost agravate de o erupție vulcanică produsă la 10.000 km depărtare, într-o insulă de lângă Alaska. De mai multe ori în istorie, erupții care s-au întâmplat la multe mii de kilometri au dus la răciri ale vremii care au avut ca urmări foamete și revolte. Nu sunt numeroase cazurile în care legătura directă a putut fi stabilită, dar exemplul de acum este bine documentat și argumentat.

Supercomputerul japonez Fugaku realizat de Institutul de cercetare Riken în parteneriat cu Fujitsu a fost recunoscut ca fiind cel mai rapid supercomputer din lume, au anunțat luni oamenii de știință japonezi într-un comunicat, potrivit AFP și New York Times.

Într-un sat siberian celebru pentru diferențele mari de temperatură se poate să se fi înregistrat un nou record: temperatura a ajuns la +38 de grade, cu aproape 20 de grade peste media normală. În aceste luni temperaturile au fost mult peste medie în Siberia, dar Verhoiansk este alături de Oimiakon, considerat un ”pol mondial al frigului”. În Verhoiansk minima absolută a fost de -68 de grade, iar în cea mai rece zi de iunie au fost sub -7 grade. În iulie, minima absolută a fost de -3 grade, iar în august, -10 grade.

Arheologii britanici au descoperit un inel de puțuri preistorice săpate cu mii de ani în urmă în apropierea Stonehenge, relatează BBC.