Oamenii de știință au găsit o specie eluzivă de cameleon care a fost zărită ultima oară în Madagascar în urmă cu 100 de ani, transmite The Guardian.

Oamenii de știință au creat cea mai mică barcă din lume cu o dimensiune de doar 30 de micrometri lungime, atât de mică încât ar putea naviga pe un fir de păr uman, relatează CNN.

Un nou recif de corali cu o înălțime de 500 de metri, mai mare decât unele din cele mai înalte clădiri din lume, a fost descoperit în Marea Barieră de Corali a Australiei, anunță CNN.

Un astronom de la Institutul pentru Astronomie al Universității din Hawaii a publicat descoperiri îngrijorătoare despre un asteroid mare care va trece extrem de aproape de Pământ. Din păcate, ele nu fac decât să sporească probabilitatea unui impact în anul 2068.

Veste bună pentru astronauții care vor ajunge pe Lună în anii următori: există mult mai multă apă decât se credea și se găsește sub formă de gheață într-o multitudine de mini-cratere, chiar și în zonele însorite, ceea ce înseamnă că apa ar putea fi folosită în viitoarele misiuni spațiale, a anunțat NASA care a prezentat noi studii. Agenția vrea să trimită în 2024 o femeie și un bărbat pe Lună, fiind pentru prima oară din 1972 când un om va ajunge pe ”astrul nopții”. 12 oameni au ajuns pe Lună între 1969 și 1972.

Pe Venus ar putea exista o formă de viață, spuneau la mijloc de septembrie oameni de știință care au analizat un gaz din atmosfera planetei. Fosfina este gazul care, pur și simplu nu ar trebui să fie acolo, iar un scenariu era că o formă de viață simplă l-ar putea produce. Descoperirea a stârnit frenezie și controverse, dar acum câteva studii pun la îndoială procesarea datelor din studiul inițial și spun că nu au descoperit fosfină. Încă de la prezentarea primelor rezultate mulți cercetători spuneau că fosfina ar putea rezulta din procese atmosferice sau geologice pe care noi nu le putem explica fiindcă știm prea puține despre atmosfera venusiană.

O flotă de 300 de nave de pescuit chineze se află de trei luni în apele din jurul arhipelagului Galapagos în care trăiesc specii unice în lume. Pescuitul intensiv și industrial provoacă distrugerea unui întreg ecosistem, scrie Corriere della Sera.

A treia cea mai mare lună a lui Jupiter, Io, este acoperită cu peste 400 de vulcani activi fiind lumea cea mai activă vulcanic din sistemul nostru solar, scrie CNN.

Din cele cel puțin șase specii de oameni primitivi, toate aparținând genului Homo, numai noi – Homo Sapiens am reușit să supraviețuim. Un studiu publicat săptămâna trecută în revista One Earth, combinând simulări climatice și analiza fosilelor în căutarea indiciilor privind dispariția strămoșilor noștri arată că schimbarea climei – inabilitatea de adaptare la creșterea sau scăderea temperaturilor – a jucat un rol major.

Un gândac din zonele deșertice ale SUA are un exoschelet atât de rezistent, încât și dacă trece o mașină peste el tot nu îl zdrobește. Phloeodes diabolicus este o insectă atât de specială, încât rezistă la greutăți ce o depășesc de 30.000 pe cea a ei. Dacă un om ar putea fi atât de rezistent ar însemna că nu l-ar zdrobi greutatea a 40 de tancuri.

NASA a publicat primele imagini cu secundele în care sonda Osiris - Rex a atins pentru scurt timp suprafața asteroidului Bennu aflat la peste 300 de milioane km de Terra. Nu se știe încă dacă s-a reușit colectarea cu succes a mostrelor de rocă și praf, dar cel mai bun scenariu ar fi să se fi reușit colectarea unui kilogram de mostre. Misiunea își propune să aducă mostrele pe Terra, data estimată a sosirii fiind 24 octombrie 2023.

După cea mai mare expediție arctică din toate timpurile, nava germană de cercetare „Polarstern” a acostat, săptămâna trecută, în portul Bremerhaven. Sute de cercetători și navigatori din întreaga lume au fost implicați în proiectul mamut „MOSAiC”. Deoarece Arctica se încălzește mult mai repede decât restul lumii și ceea ce se întâmplă acolo afectează întreaga planetă, aceasta expediție este de o enormă importanță. Datele colectate pot anticipa schimbări în clima Pământului, care vizează toate generațiile viitoare. Süddeutscher Rundfunk oferă imagini și relatări colosale de pe parcursul temerarei expediții.

La patru ani după ce a fost lansată, sonda Osiris Rex a reușit să atingă pentru câteva secunde suprafața unui asteroid care se află la 320 milioane km de Terra, pentru a preleva mostre de rocă și praf. NASA spune că este un moment extraordinar, însă abia peste câteva zile se va știi dacă au fost colectate mostrele dorite. Dacă nu s-a reușit, se va încerca din nou peste trei luni.

Asteroidul călătorește cu o viteză estimată ca fiind aproape de 50.000 km/h și va trece pe lângă Pământ la o distanță de 11,2 milioane km. Bolovanul spațial, cunoscut ca 2020 TGI, va fi cel mai aproape de noi pe 23 octombrie la ora 5:29 ora României, conform calculelor de la Center for Near Earth Objects Studies al NASA.

După 12 ani de pregătiri și patru ani de călătorie, a sosit ziua cea mare pentru sonda americană Osiris-Rex care va atinge marți asteroidul Bennu în încercarea de a colecta câteva zeci de grame de praf, o operațiune de înaltă precizie la 330 milioane de kilometri distanță de Pământ, potrivit AFP.

Oamenii de știință au măsurat cel mai scurt interval de timp înregistrat vreodată, urmărind cât durează ca lumină să străbată o moleculă de hidrogen, potrivit NBC News. Călătoria ultra-rapidă a durat 247 de zeptosecunde, potrivit unei echipe de cercetători germani, cu o zeptosecundă reprezentând o trilionime de miliardime de secundă.

O figură uriașă a unei feline desenată într-un deal în urmă cu 2.000 de ani a fost descoperită în Peru, anunțul fiind făcut de ministerul culturii de la Lima, transmite CNN.

În dimineața zilei de 30 iunie 1908 pământul s-a cutremurat în Asia centrală și o serie de mingi de foc zburătoare, provocând un șir înspăimântător de explozii, au fost observate pe cerul de deasupra râului Tunguska. Nori ciudați, apusuri colorate și o luminiscență slabă pe timp de noapte au fost raportate până în îndepărtata Europă.

Un grup de oameni preistorici a călcat pe pantele abrupte ale unui ghețar alpin înainte de a găsi ceea ce căutau: un cristal de rocă. Scena a avut loc în urmă cu aproximativ 9.500 de ani, iar acești bărbați din mezolitici au folosit prețiosul cristal pentru a-și face uneltele. Datorită topirii ghețarilor alpini, numeroase artefacte sunt eliberate din matricea de gheață care le-a protejat de ravagiile timpului, potrivit AFP.

În 2015, sonda spațială New Horizons a descoperit piscuri înzăpezite spectaculoase pe Pluto, izbitor de similare cu cele de pe Pământ. Un asemenea peisaj nu mai fusese observat niciodată undeva în Sistemul Solar.

Președintele Mexicului a declarat că și-a trimis soția într-o misiune „imposibilă” pentru a recupera coroana legendarului rege aztec Montezuma, relatează Euronews.

O capsulă Soyuz care transporta astronautul american Kathleen Rubins și cosmonauții Serghei Ryjikov și Serghei Kud-Svercikov s-a cuplat cu succes miercuri la Stația Spațială Internațională (ISS) la doar trei ore după decolare, doborând un nou record de viteză, scrie AFP.

O colaborare între universitatea Queen Mary din Londra, universitatea Cambridge și Institutul pentru Fizica Presiunilor Înalte din Troițk, Moscova, a descoperit cea mai mare viteză posibilă a sunetului. Rezultatul – aproape 36 km/secundă – este de două ori mai mare decât viteza sunetului în diamant, cel mai dur material din lume.

Geobiologul Dirk Schulze-Makuch de la Washington State University (WSU) a coordonat un studiu publicat luna trecută în revista Astrobiology. Lucrarea identifică două duzini de exoplanete (planete din afara Sistemului Solar) care pot fi lumi „superlocuibile”, mai favorabile vieții decât a noastră.

Cătălina Curceanu este prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare și al fizicii nucleare (Laboratori Nazionali di Frascati, Institul Național de Fizică nucleară Italia), a colaborat cu Roger Penrose, câștigătorul premiul Nobel pentru Fizica alături de Reinhard Genzel și Andrea Ghez. Cătălina Curceanu ne vorbește despre prietenia cu omul Penrose, despre studiul găurilor negre, cum este văzută cercetarea românească din Occident și despre ELI-NP. Fiind o pasionată de SF, literatură și filme, i-am lansat o provocare și am discutat despre temele mari din cele mai celebre producții SF.

Blue Origin, compania aerospațială a lui Jeff Bezos, se pregătește să lanseze în spațiu o serie de tehnologii de aselenizare de mare precizie pentru NASA, relatează Business Insider.

Moartea masivă a vieții marine semnalată în ultimele săptămâni în Peninsula Kamceatka din estul extrem al Rusiei are cauze naturale fiind cauzată de microalge, potrivit rezultatelor analizelor preliminare prezentate luni de cercetătorii ruși, transmite AFP.

Pentru prima oară, astronomii au putut urmări în timp real "spahetificarea" unei stele devorate parțial de o gaură neagră, potrivit unui studiu publicat luni și citat de AFP.

Creșterea numărului dezastrelor climatice, alături de pandemia de COVID-19, demonstrează că liderii politici și economici nu reușesc să oprească transformarea planetei într-un „iad nelocuibil” pentru milioane de oameni, conform unui raport emis luni de Organizația Națiunilor Unite (ONU), relatează Haaretz.

Oamenii de știință au descoperit posibila verigă lipsă care face legătura între două tipuri diferite de pulsari, conform unui studiu publicat miercuri în Astrophysical Journal, transmite Space.com citat de Agerpres.

Aproape toate organismele ce trăiesc pe fundul apei au fost eradicate de un fenomen încă neidentificat survenit pe coastele peninsulei Kamceatka din orientul extrem al Rusiei, relatează Moscow Times.

Pe Lună au ajuns o mulțime de fragmente de pe planeta Venus, arată o teorie care susține că asteroizi și comete care s-au ciocnit acum foarte mult timp de planeta Venus ar fi putut disloca peste 10 miliarde de fragmente de rocă și o parte dintre ele ar fi ajuns pe Lună. Venus este cea mai apropiată planetă de Pământ și este extrem de strălucitoare pe cerul nopții. Nu este însă și o planetă pe care să putem vreodată trăi, temperaturile trecând de 450 de grade Celsius. Din cauză căldurii formidabile și sondele trimise de oameni au rezistat foarte puțin.

​Marte nu a mai fost atât de aproape de Terra din 2003, iar acest lucru se va repeta abia peste 17 ani. Evident că nu vorbim de o distanță mică, 62 milioane km, dar planeta s-a putut vedea foarte bine pe cerul nopții în ultimele zile, fiind vizibilă foarte aproape de Lună. Distanța medie dintre cele două planete este 225 milioane km, dar maximul depășește 400 de milioane km din cauza orbitelor eliptice.

Premiul Nobel pentru chimie a fost acordat miercuri lui Emmanuelle Charpentier (Franța) și Jennifer Doudna (SUA), două geneticiene care au creat "foarfecele molecular" capabil să modifice genele umane, un avans considerat revoluționar, scrie AFP.

Septembrie 2020 a fost cea mai caldă lună septembrie înregistrată în lume de la debutul măsurătorilor meteorologice, potrivit serviciului european de monitorizare a schimbărilor climatice Copernicus, care evocă posibilitatea ca 2020 să detroneze 2016 de pe primul loc în clasamentul celor mai calzi ani înregistrați vreodată în epoca modernă, informează AFP și CNN.

Premiul Nobel pentru Fizică în 2020 a fost acordat unui astrofizician care a explicat cum se pot forma găurile negre, iar alți doi cercetători au analizat în detaliu gaura neagră supermasivă din centrul galaxiei noastre, oferind răspunsuri la multe întrebări cu ajutorul unor telescoape high-tech. Premiul Nobel pentru Fizică a fost atribuit britanicului Roger Penrose, germanului Reinhard Genzel și americancei Andrea Ghez, trei pionieri în studiile privind găurile negre. Găurile negre sunt uriașe, puternice, îndepărtate și misterioase. Gaura neagră este un mediu extrem, un obiect cosmic atât de dens, încât lumina nu poate scăpa de câmpul său gravitațional.

Premiul Nobel pentru fizică 2020 a fost atribuit britanicului Roger Penrose, germanului Reinhard Genzel și americancei Andrea Ghez, trei pionieri în studiile privind găurile negre, anunță AFP.

Noul telescop orbital european care studiază exoplanete a creat un prim portret în detaliu al unei astfel de lumi, o planetă extrem de fierbinte și cu o orbită neobișnuită, conform unei lucrări științifice aprobată spre publicare în revista Astronomy & Astrophysics, transmite luni Space.com.

Până la 40% din pădurea tropicală amazoniană riscă să se transforme în savană până la sfârșitul secolului, din cauza lipsei de precipitații cauzate de emisiile de gaze cu efect de seră, potrivit unui studiu publicat luni, citat de AFP.

Cercetătorii au descoperit fosile despre care afirmă că demonstrează cu certitudine că aproape fiecare pinguin de pe Pământ își are originile în Noua Zeelandă de astăzi, partea cea mai înaltă a unui continent scufundat cunoscut drept Zealandia, relatează Popular Mechanics.

Este cea mai populară băutură din lume, un elixir vital pentru cei cu ochii cârpiți încă de somn. Dar cafeaua băută îndată după trezirea dintr-un somn insuficient afectează metabolismul și nivelul zahărului din sânge, spun cercetătorii de la University of Bath citați de The Independent .

Mai mulți diavoli tasmanieni au fost eliberați în sălbăticia în Australia continentală pentru prima oară după aproape 3.000 de ani de la dispariția lor de pe continent, conservaționiștii descriind măsura drept „un pas istoric” pentru „resălbăticirea” Australiei, relatează AFP și Deutsche Welle.

Aurul este unul dintre elementele chimice foarte abundente în Univers, iar fizicienii recunosc că nu știu de unde provine acest metal prețios, scrie Live Science, care prezintă un studiu, realizat la Universitatea din Hertfordshire, Marea Britanie, care ajunge la concluzia că presupusa origine a aurului - coliziunile dintre stele neutronice - nu poate explică abundența acestui metal, notează Agerpres.

Informații despre balene ucigașe (cunoscute și ca „orce”) care atacă ambarcațiuni au apărut la începutul lui septembrie, inclusiv despre întâlniri survenite încă din iulie. Navigatorii au raportat că orcele au lovit bărci și iahturi. Un iaht spaniol a pierdut o parte din cârmă după ce a fost atacat de mai multe orce.

• VIDEO Balenele ucigașe au orchestrat atacuri asupra yacht-urilor, de-a lungul coastelor Spaniei și Portugaliei

​O pană fosilizată de dinozaur ce a fost descoperită în 1861 în sudul Germaniei este de mulți ani subiect de dispute între paleontologii care s-au contrazis în studii legate de cui i-ar fi putut aparține această pană. Un nou studiu arată că este totuși vorba de Archaeopteryx, un fel de dinozaur cu multe caracteristici de pasăre, un animal ce a trăit în Jurassic și era cam de dimensiunile unui corb.

Oamenii de știință afirmă că genele moștenite de unele persoane de la strămoșii neandertalieni ar putea crește probabilitatea ca acestea să dezvolte forme grave ale COVID-19, relatează Associated Press.

O echipă de astrofizicieni din SUA a realizat una din cele mai exacte măsurători făcute vreodată a cantității totale de materie de univers, unul din misterele îndelungate ale cosmosului, relatează MSN.

Statul arab celebru pentru emiratele Dubai și Abu Dhabi va lansa în 2024 o navetă care va duce un rover către suprafața lunară, obiectivul fiind să exploreze locuri unde roboți trimiși de oameni nu au ajuns. Emiratele își construiesc un program spațial consistent, au trimis și un om în spațiu, au lansat o sondă către Marte și ar vrea să construiască o colonie pe ”Planeta Roșie” până în 2117. Dacă misiunea va reuși, țara arabă va deveni a patra care reușește acest lucru, după americani, ruși și chinezi.

Rămășițe ale unor corpuri de apă de la suprafața lui Marte ar putea să fie în continuare ascunse sub forma unor mici lacuri supersărate, sub calota glaciară de la polul sud al Planetei Roșii, conform unui nou studiu publicat luni de Nature Astronomy, transmite Space.com, preluat de Agerpres.

De câteva luni se vorbește despre un anunț al Chinei și Nepalului privind altitudinea vârfului Everest și, deși noua valoare nu are cum să difere mult față de cea larg acceptată, măsurătoarea este foarte importantă pentru ambele țări. Noua valoare nu este importantă doar pentru geologi, ci este și o chestiune de mândrie națională, de independență și de a dovedi ce pot face noile tehnologii. În plus, discuția este dacă să se ia în considerare, sau nu, stratul de zăpadă de pe vârf.

​La patru ani după ce a fost lansată, sonda Osiris-Rex a NASA va încerca pe 20 octombrie să atingă pentru câteva secunde suprafața asteroidului Bennu pentru a preleva mostre de sol și praf. Apoi va urma un lung drum înapoi cu eșantionul colectat, iar dacă totul merge bine mostrele vor ajunge pe Terra în 2023, pe 24 septembrie.

Naturalistul și realizatorul de documentare David Attenborough a devenit joi persoana care a strâns cel mai rapid un milion de followeri pe instagram, ajungând la numărul respectiv la doar câteva ore după ce și-a deschis un cont pe platforma social media, relatează CNN.

În primăvara lui 2019 a fost prezentată prima imagine a unei găuri negre, iar momentul chiar a fost unul istoric, mai ales că datele de la opt telescoape uriașe de pe patru continente au fost combinate și analizate, ca parte a unui efort uriaș de cercetare. Autorii imaginii istorice au cercetat date din trecut ”culese” de Event Horizon Telescope (EHT) și au ajuns la concluzia că imaginea găurii negre a evoluat în mod surprinzător, fiind vorba de variații interesante ale luminozității.

Joi, un asteroid va trece la o distanță foartă mică de Pământ, dar o ciocnire este exclusă. Distanța dintre Terra și asteroid va mai mică decât cea față de Lună sau față de sateliții TV sau meteo, relatează Live Science.

Cu o înălțime de puțin peste 18 metri și o greutate de 25 de tone, un robot inspirat din desenele animate japoneze Gundam tocmai le-a demonstrat legiunilor de fani devotați că se poate mișca, relatează The Guardian.

Banchiza din Arctica s-a topit în vara anului 2020 cel mai mult după cea înregistrată, după 2012, o manifestare suplimentară a încălzirii climatice continue, conform observațiilor prin satelit anunțate luni de Centrul Național de Date pentru Zăpadă și Gheață din Statele Unite, citează AFP.

Moartea a sute de elefanți înregistrată anul acesta în Botswana, fenomen care i-a lăsat perplecși și i-a alarmat pe conservaționiști, a fost cauzată de toxine produse de cianobacterii din apă, au anunțat luni oficialii din țara africană, relatează Reuters și ABC.net.

​Autoritățile egiptene au anunțat descoperirea într-un puț din necropola Saqqara, aflată la 25 km de piramidele de la Gizeh, a 14 noi sarcofage datând de acum 2.500 de ani. În același loc au fost descoperite alte 13 sarcofage la început de septembrie. Situl Saqqara este celebru pentru vasta necropolă unde se află și piramida în trepte a lui Djoser, cea dintâi din era faraonilor, construită acum 2.900 de ani sub indicațiile lui Imhotep.

Arheologii din Mexic au confirmat că o navă scufundată descoperită în largul peninsulei Yucatan a fost folosită pentru transportarea mayașilor vânduți în sclavie, transmite CNN.

Grupul de cercetători condus de Stephan Reber ce a administrat aligatorilor helium a primit un Premiu Ig Nobel, scrie BBC. Studiul realizat de acest colectiv de oameni de știință a fost unul serios, menit să aducă mai multe informații despre modul în care comunică aligatorii.

Impactul asteroidului care a dus la dispariția dinozaurilor și a trei sferturi din toate formele de viață de pe Pământ în urmă cu 66 de milioane de ani este cunoscut de majoritatea oamenilor. Dar aceasta a fost doar una din cele cinci extincții în masă ale planetei de la apariția vieții în urmă cu 3,5 miliarde de ani și n-a fost cel mai grav, scrie CNN.

Analiza ADN a rămășițelor descoperite în morminte sugerează că nu toți vikingii erau scandinavi, conform unui studiu publicat miercuri în revista Nature, transmite CNN citat de Agerpres.

Venus este cea mai apropiată planetă de Pământ și este extrem de strălucitoare pe cerul nopții. Nu este însă și o planetă pe care să putem vreodată trăi, temperaturile trecând de 450 de grade Celsius, iar presiunea atmosferică este de aproape 100 de ori mai mare decât pe Terra. Pe Venus ar putea exista o formă de viață, au spus luni oameni de știință care au analizat un gaz din atmosfera planetei. Indiferent de ce vor arăta cercetările ulterioare, Venus este un loc cu totul special către care oamenii au trimis sonde încă de acum aproape 60 de ani.

Venus nu este singura planetă din Sistemul Solar unde oamenii de știință suspectează că ar putea exista viață, scrie Space.com.

Venus este probabil ultimul loc unde ar putea să existe viață, mai ales că este cea mai fierbinte planetă din Sistemul Solar, însă descoperirea unui gaz toxic rar în atmosfera planetei a uimit cercetătorii și le-a permis să spere. Fosfina este gazul care, pur și simplu nu ar trebui să fie acolo, iar un scenariu este că o formă de viață îl produce. Mulți spun însă că nu ar trebui să ne grăbim să tragem astfel de concluzii pentru că fosfina ar fi rezultatul unor procese chimice pe care nu le cunoaștem.

NASA vrea să cumpere mostre de sol lunar care vor fi colectate de companiile private care ajung pe Lună, agenția spațială nord-americană fiind dispusă să plătească până la 25.000 de dolari pentru 500 de grame de sol, relatează site-ul Technology Review citat de Mediafax.

Un radiotelescop din Australia a terminat scanarea a 10 miloane de stele, una dintre cele mai mari făcute vreodată, iar rezultatul a fost că pe niciuna nu sunt semne de viață inteligentă. Cercetătorii spun însă că, deși 10 mlioane pare un număr uriaș, nu reprezintă decât o fracțiune din cele aproximativ 100 de miliarde de stele care sunt în galaxia Calea Lactee.

A arătat ca o scenă dintr-un film science-fiction. Ieșind din avioanele Forțelor Aeriene ale Statelor Unite, mai mulți câini-robot au început să alerge pe o pistă a unei baze ariene din Deșertul Mojave oferind o imagine despre cum ar putea arăta viitorului războiului, relatează CNN.