​O întrebare i-a frământat pe fizicieni timp de peste jumătate de secol: de ce par blocate bulele de gaz din interiorul unui tub vertical îngust? Răspunsul găsit de un student poate contribui la explicarea comportamentului gazelor naturale captive în interiorul rocilor poroase.

Sonda Parker, care a stabilit deja recordul pentru cel mai apropiat vehicul de Soare, a trimis "o cantitate spectaculoasă de date" despre coroana extrem de fierbinte a astrului, unde a descoperit "o lume uimitor de haotică", au anunțat cercetătorii care se ocupă de acest proiect, potrivit Mediafax.

Cometa 2I/Borisov, al doilea obiect din afara Sistemului nostru Solar detectat vreodată de cercetători, se va afla cel mai aproape de Terra pe 28 decembrie, iar evenimentul este așteptat cu sufletul la gură de astronomi, care pot astfel să afle mai multe informații despre corpurile interstelare.

O companie din Israel, la care sunt și investitori români, susține că este prima din lume care poate prezice cutremure cu opt ore înainte de producerea lor și pentru asta nu cercetează ce se întâmplă în pământ, ci în ionosferă, strat superior al atmosferei. Compania numită Ionoterra susține că a prezis cu acuratețe de 90% cutremure din Grecia și Turcia, iar în a doua parte a lui 2020 va aduce instrumente sofisticate în România pentru a prezice seisme în zona Vrancea. Cercetările vor fi realizate cu Politehnica București, iar rectorul Mihnea Costoiu s-a arătat încântat de proiect și de rezultate.

Astronomii au descoperit o enormă gaură neagră în Calea Lactee, atât de mare încât pune în discuție teoriile existente privind evoluția stelelor, au afirmat cercetătorii, citați de AFP.

Un puzzle dintre cele mai dificile și nerezolvate ale cosmologiei este modul în care diversitatea galaxiilor dinamice și structurate pe care o observăm azi a apărut din haosul înflăcărat de la Big Bang. În căutare de răspunsuri, o echipă internațională de oameni de știință a creat cel mai detaliat model la scară mare al universului de până acum, o simulare pe care ei o numesc TNG50.

Pe la 1600 lumea avea cam 600 de milioane de locuitori, iar un sfert dintre ei trăiau în China dinastiei Ming. La București s-a deschis o expoziție unde sunt expuse 150 de obiecte din aur produse acum patru secole la atelierele unui împărat chinez cu totul deosebit, împărat care timp de 30 de ani a refuzat să se implice în problemele statului. Cu toate acestea, Wanli a fost considerat unul dintre cei mai inteligenți suverani chinezi, iar aurul său, care a fost lucrat cu o măiestrie uluitoare, poate fi admirat într-o expoziție, la Muzeul Național de Istorie. În articol puteți citi despre mausoleul împaratului și despre China de acum patru secole.

Leonidele, unul dintre numeroasele roiuri de meteori active într-un an, care poate fi observat în 2019 între 6 și 30 noiembrie, va avea punctul maxim de activitate în noaptea de duminică spre luni.

La vârful Omu rafalele de vânt au atins aproape 180 km/h miercuri seara, fiind printre cele mai mari viteze înregistrate de când se fac măsurători. Nu există an în care viteza maximă a vântului să nu atingă cel puțin 120 km/h la cea mai înaltă stație meteo din țară, însă 178,2 km/h reprezintă o excepție. Miercuri a fost o zi specială și la temperaturi, fiindcă cel mai cald a fost la Făgăraș, un loc care foarte rar are ocazia să ”găzduiască” cea mai ridicată temperatură a zilei.

Corpul celest cel mai îndepărtat observat vreodată a fost redenumit oficial marți Arrokoth, ceea ce înseamnă "cer" în limba tribului amerindian Powhatan, după ce primul nume, Ultima Thule, a stârnit controverse din cauza unei asocieri cu vocabularul nazist, scrie AFP.

Irlanda este un loc cu totul special fiindcă populația insulei era la 1850 mult mai numeroasă decât în prezent, în timp ce în mai toate țările lumii populația s-a dublat sau triplat în 170 de ani. De mai mult de un mileniu oamenii au tot părăsit ”insula de smarald”, iar povestea a 10 milioane de oameni este spusă de un ”muzeu digital” din Dublin. În locul numit EPIC nu sunt vitrine cu obiecte vechi, ci zeci de ecrane uriașe, proiecții, senzori și jocuri. Istoria nu trebuie să fie un șir sec de nume și date, iar muzeul deschis în 2016 este cu totul special. În articol puteți citi și despre istoria valurilor de plecări din Irlanda și despre ”Foametea Cartofului”, unul dintre cele mai negre momente ale Europei în secolul 19.

După 41 ani de călătorie și aproape 18 miliarde de kilometri parcurși, celebra sondă Voyager 2 a părăsit cupola protectoare a Soarelui pentru a intra în spațiul interstelar, de unde oferă în continuare observații prețioase legate de granița dintre aceste două lumi, scrie AFP.

Institutul german Max Planck Institute for Extraterrestrial Physics a publicat recent o primă serie de imagini capturate cu ajutorul telescopului spațial Spektr-RG. Așteptată cu interes de comunitatea astronomică, mai ales pe fondul diminuării din ultimii ani a capacității de studiere a Universului cu observații în bandă X, Spektr-RG nu a dezamăgit, primele imagini de test fiind la o calitate foarte bună, potrivit Space Alliance.

Ca și virusul SIDA, virusul rujeolei atacă sistemul imunitar, potrivit unui studiu publicat joi de Science, iar bolnavii devin aproape la fel de vulnerabili ca un nou născut în fața agenților patogeni, ceea ce face vaccinul și mai valoros, scrie AFP.

O nouă piesă în puzzle-ul evoluției umane: prima „patrie” a omului modern tocmai a fost localizată a fi o regiune din sudul Africii, situată mai exact în nordul actualei țări Botswana, unde strămoșul nostru comun a trăit în urmă cu 200.000 de ani, înainte de a migra 70.000 de ani mai târziu, potrivit unui studiu publicat luni în revista Nature, scrie AFP.

Un corp ceresc de mari dimensiuni, considerat al patrulea cel mai mare asteroid din sistemul solar, ar putea fi o planetă pitică, a anunțat Uniunea Astronomică Internațională (IAU), citată luni de Press Association și Agerpres.

Suntem singuri în univers? Depinde de faptul că inteligența ar fi rezultatul probabil al selecției naturale, sau doar un noroc improbabil. Prin definiție, evenimentele probabile se produc frecvent, iar cele improbabile se produc rar – sau doar o dată. Istoria noastră evoluționară arată că multe adaptări-cheie – nu doar inteligența, ci și animalele complexe, celulele complexe, fotosinteza și viața însăși – au fost evenimente unice și de aceea puternic improbabile. Evoluția noastră a fost poate ca un câștig la loterie... dar mult mai puțin probabilă.

NASA va trimite, în 2022, un robot de mărimea unei mașini de golf pe Lună pentru a căuta depozite de apă sub suprafața corpului astronomic, într-un efort de a evalua resursele vitale înainte de o întoarcere a omului pe lună, programată în 2024. Astfel, NASA vrea să vadă dacă astronauții vor putea folosi apa pentru a o bea sau să face combustibil de rachetă, a spus vineri Agenția spațială americană, relatează Reuters.

Șobolanii învățați să conducă mici mașini se simt relaxați de această activitate, arată un studiu elaborat de un colectiv de cercetători americani de la Universitatea din Richmond, notează săptămânalul New Scientist, citat de Mediafax.

Google a anunțat în revista Nature că a atins ”supremația cuantică”, anunțul oficial venind la o lună după ce a apărut pe surse informația despre reușita din complicatul domeniu al computerelor cuantice - care se folosesc de puterea mecanicii cuantice pentru a face un număr uluitor de calcule. Cu o zi înainte de publicare, rivalii de la IBM au contestat cele susținute de Google, spunând că studiul este eronat deoarece Google ar fi supraestimat drastic dificultatea sarcinii și cât timp ar dura rularea acesteia pe un computer clasic. Reușita Google a fost lăudată de foarte mulți și considerată ca fiind o etapă majoră în tehnologie.

Marțea trecută, astrofizicianul Michel Mayor a câștigat Premiul Nobel pentru că a descoperit exoplanete. Miercuri ne-a spulberat iluziile că vom coloniza vreodată una. Iar fostul său doctorand, Didier Queloz, co-laureat al Nobelului pentru fizică, este convins de existența vieții extraterestre și crede că-i vom da de urmă în următorii 30 de ani.

Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook, a spus într-o discuție de o oră despre viitorul tehnologiei, că dispozitivele wearables pe care le putem controla cu ajutorul creierului au toate șansele să devină realitate, iar Facebook lucrează la asta din 2016. El a mai spus că în unele cazuri vor funcționa mai bine implanturile cerebrale, dar mai sunt multe lucruri de pus la punct. Este vorba de ”brain-computer interface”, unul dintre cele mai controversate subiecte care este însă mai apropiat de filmele SF decât de răspândirea în lumea reală.

În orașul american Denver din Colorado s-a petrecut una dintre cele mai bruște schimbări ale vremii, fiindcă în doar 8 ore temperatura a scăzut de la 28 de grade până la una atât de redusă, încât a nins. Câteva ore mai tîrziu erau -3 grade, iar ziua următoare minima era de -12 grade. Denver este obișnuit cu diferențele mari de temperatură, dar cele de acum au fost nou record pentru octombrie.

Marile companii de tehnologie folsessc unelte de inteligență artificială pentru a obține traduceri instant cât mai bune, iar la Paris Facebook face teste și între română și engleză, rezultatele metodei noi folosite în Franța fiind cel puțin la fel de bune precum la metodele clasice folosite în prezent de Facebook, spune un șef al companiei, citat de AFP. Laboratorul AI Research Paris a fost deschis în 2015.

Cosmonautul sovietic Alexei Leonov, primul om care a ieșit în spațiu în 1965 și comandantul primei misiuni spațiale comune URSS - Statele Unite, a murit vineri la vârsta de 85 de ani, scrie AFP.

Numeroase țări recomandă limitarea consumului de carne roșie și procesată, pentru a preveni cancerul și bolile de inimă, dar o reexaminare a zeci de studii anterioare, efectuată de cercetători independenți, arată că riscul potențial este slab și dovezile nesigure, creând o furtună în lumea științifică, scrie AFP.

Arheologii au descoperit în Bavaria mici vase de băut, unele în formă de animale, din care se bănuiește că sugarii de acum peste 3.000 de ani beau lapte. Analizele chimice au arătat că era vorba de lapte de capră, vacă sau oaie, scrie Guardian, citând un studiu din revista Nature.

Autoritățile române au cerut ajutorul FBI pentru ancheta în cazul Caracal, iar agenția federală americană are tradiție în stabilirea profilului psihologic al criminalilor și are o divizie specializată care a fost înființată în urmă 35 de ani. Profilerii analizează cantități mari de date pentru a crea profilul psihologic, comportamental și legal al unui infractor periculos. Sunt folosite și elemente de statistică, dar și de observație, iar marele pariu este ca profilerii să poată, spre exemplu, anticipa acțiunile infractorilor, pentru ca aceștia să poată fi opriți la timp.

De câțiva ani poliția din Marea Britanie investește tot mai mult în soft-uri de recunoaștere facială și tot mai des pot fi văzute dubele albe unde imaginile sunt procesate pentru a se decide ce persoane suspecte vor fi legitimate. Însă chiar și o țară atât de obișnuită cu camerele de supraveghere începe să-și pună întrebări presante despre tehnologia de ”face recognition”: este folosită legal, încalcă dreptul la intimitate, are încă erori, s-a exagerat cu implementarea ei? Poliția spune însă că tehnologia este foarte utilă în depistarea celor care au de gând să comită atentate teroriste.

Astronomii au detectat cea mai masivă stea neutronică descoperită vreodată, una care aproape că nu ar trebui să existe, notează CNN. Stelele neutronice, rămășițe apărute după supernove, sunt cele mai mici stele din Univers, ele având dimensiuni comparabile cu cele ale unui oraș mare.

Misiunea a luat sfârșit pentru primul robot umanoid rus trimis în spațiu, Fedor, care nu va mai fi folosit pentru astfel de operațiuni, ci va fi înlocuit cu un model mai potrivit, au anunțat miercuri dezvoltatorii săi, potrivit AFP, citată de Agerpres.

O știință care susține că a ajuns la adevărurile ultime și nu mai are nimic de cercetat încetează să mai fie știință și devine ideologie. Fizica are de aproape un secol o mare problemă. Deși ar trebui să descrie același Univers, de la scara microcosmosului până la scara roiurilor de galaxii, fizica corpurilor mari, teoria relativității generale, este aparent incompatibilă cu fizica corpurilor mici, fizica cuantică. Un singur număr, denumit constanta cosmologică, unește microcosmosul cu macrocosmosul, scrie Agerpres.

Acum patru ani, 700 de savanți din domeniul calculatoarelor au participat la un concurs pentru un sistem de inteligență artificială (A.I.) care să treacă un test pentru clasa a VIII-a. Premiul era de 80.000 de dolari. N-au reușit. Cel mai avansat sistem a făcut 60% din test. A.I. n-a putut atinge abilitățile de limbaj și logică pe care elevii trebuie să le aibă când încep liceul. Dar săptămâna aceasta, Allen Institute for Artificial Intelligence din Seattle a făcut cunoscut că un sistem a trecut testul cu ușurință. A răspuns la peste 90% din întrebările testului pentru a VIII-a și la peste 80% pentru clasa a XII-a.

Organizația pentru Cercetare Spațială din India (ISRO) a transmis sâmbătă că a pierdut contactul cu astronava Chandrayaan-2 cu doar câteva secunde înainte de momentul în care vehiculul urma să aselenizeze în regiunea polului sudic al Lunii, informează Mediafax citând BBC News.

Pentru prima oară, cercetătorii au detectat în creiere minuscule dezvoltate in vitro pornind de la celule stem o activitate electrică ce seamănă cu cea umană, ceea ce ar putea deschide o pistă de cercetare pentru studierea bolilor neurologice complexe, scrie AFP.

Românii sunt invitați să propună nume pentru exoplaneta XO-1 b și pentru steaua pe care aceasta o orbitează, XO-1, informează Romanian Space Agency (ROSA). Campania are loc cu ocazia aniversării centenarului Uniunii Astronomice Internaționale (UAI), la care participă aproape 100 de țări.

În Etiopia, la doar 55 km de locul unde a fost descoperită celebra fosilă Lucy, a ieșit la iveală un craniu de hominid de acum 3,8 milioane de ani, craniu excelent conservat. Fosila este parte din genul Australopithecus Anamensis, specia cea mai veche din genul Australopithecus, iar cei care l-au descoperit spun că nu credeau vreodată să vadă așa ceva. Descoperirile de fosile de hominizi ce au trăit acum mai bine de 3,5 milioane de ani sunt extrem de rare și cea de acum permite oamenilor de știință să afle cum arătau hominizii de atunci, cu ce se hrăneau și cum trăiau.

O echipă de arheologi a descoperit rămășițele a 227 de copii sacrificați într-un ritual al culturii precolumbiene Chimu, prezentă pe coasta de nord a actualului Peru până la finalul secolului al XV-lea, o descoperire de o amploare fără echivalent în lume, a declarat marți pentru AFP arheologul Feren Castillo.

O așezare de tip ”villa rustica”, din Roma Antică, de mari dimensiuni, care datează din secolul al II-lea, a fost descoperită de o echipă de arheologi, în cartierul Oarda de Jos, din Alba Iulia. Potrivit primelor cercetări, vila ar fi o adevărată fermă agricolă, care a aparținut unei persoane foarte importante din provincia romană Dacia. Vila se întinde pe o suprafață de aproximativ 2,3 hectare de pământ și momentan au fost cercetate doar două clădiri: un corp principal, care ar fi fost casa latifundiarului roman și o anexă care ar fi deservit ca spațiu de locuință pentru sclavi și muncitori, scrie Alba24.

Sonda indiană Chandrayaan-2 s-a plasat marți cu succes pe orbita lunară după ce a efectuat una dintre cele mai grele manevre ale misiunii sale istorice. Sonda a fost lansată acum aproape o lună de la baza din Sriharikota și India spune că misiunea are un cost mult sub cele din SUA sau Rusia, 140 milioane dolari. Pe 7 septembrie un rover ar trebui să fie lansat într-o zonă puțin explorată a Lunii, cea a polului sud.

Se crede că Universul a erupt în existență cam acum 13,8 miliarde de ani, când un punct infinitezimal e expandat în numai o fracțiune de secundă. Teoria Big Bang s-a menținut aproape 100 de ani, după ce fizicianul belgian Georges Lemaître a propus în 1927 că expansiunea Universului poate fi trasată înapoi până la un singur punct. Dar modelul mult acceptat este acum sub microscop, după ce o echipă de cercetători au descoperit o stea care pare mai bătrână decât însuși Universul.

Până la urmă, ar putea exista viață pe Lună: tardigradele, mici ființe virtual indestructibile, capabile să reziste la radiații extreme, la o căldură sufocantă, la temperaturile cele mai reci ale universului și la decenii fără hrană, scrie AFP.