O întrebare i-a frământat pe fizicieni timp de peste jumătate de secol: de ce par blocate bulele de gaz din interiorul unui tub vertical îngust? Răspunsul găsit de un student poate contribui la explicarea comportamentului gazelor naturale captive în interiorul rocilor poroase.
Jurnaliști și activiști pentru mediu au făcut în ultimele săptămâni o serie de preziceri apocaliptice despre impactul schimbărilor climei. Bill McKibben a sugerat că incendiile provocate de climă din Australia l-au făcut pe ursulețul koala „extinct funcțional.” Extinction Rebellion a spus că „miliarde vor muri” și „viața pe pământ moare.” Vice a scris: „Colapsul civilizației poate că a și început”. Dar Michael Shellenberger, citat de Forbes, este de altă părere.
”Problema premiului Nobel este că mereu este dat oamenilor de știință mai în vârstă, care dă impresia oamenilor că cercetarea este făcută de bătrâni”, a spus unul dintre câștigătorii Premiului Nobel 2019 pentru Medicină, americanul Gregg Semenza. ”Dar nu este cazul, eram tineri când am făcut descoperirile”, relatează AFP.
O ştiinţă care susţine că a ajuns la adevărurile ultime şi nu mai are nimic de cercetat încetează să mai fie ştiinţă şi devine ideologie. Fizica are de aproape un secol o mare problemă. Deşi ar trebui să descrie acelaşi Univers, de la scara microcosmosului până la scara roiurilor de galaxii, fizica corpurilor mari, teoria relativităţii generale, este aparent incompatibilă cu fizica corpurilor mici, fizica cuantică. Un singur număr, denumit constanta cosmologică, uneşte microcosmosul cu macrocosmosul, scrie Agerpres.
Când gândacii de bucătărie supraviețuiesc unui insecticid, ei și urmașii lor devin rapid „esențial imuni” la acesta, afirmă un studiu de la Purdue University publicat în Scientific Reports. Dar dezvoltă în mod remarcabil și imunitate la o gamă de alte insecticide, chiar dacă n-au fost vreodată expuși la aceștia – ceva ce savanții numesc „rezistență încrucișată”.
Un gigant de oțel în formă de hamburger, dominat de drapelul roșu cu cinci stele. În acest decor de science-fiction, China a reușit o nouă premieră mondială: o temperatură de 100 de milioane de grade, un mic pas spre fuziunea nucleară, Sfântul Graal al energiilor regenerablie, scrie AFP.
Cercetători israelieni au prezentat luni, la Tel-Aviv, un prototip de inimă umană printat în 3D pornind de la țesuturi umane, un avans "major" în tratarea bolilor cardiovasculare și prevenirea respingerii grefelor, scrie AFP.
Premiul Abel pentru matematică a fost atribuit pentru prima oară, marți, unei femei, americanca Karen Uhlenbeck, specializată în ecuații cu derivate parțiale, a anunțat Academia norvegiană pentru Științe și Litere, scrie AFP.
Emma Haruko Iwao a avut nevoie de patru luni ca să-l calculeze pe Pi cu 31,4 trilioane de cifre și a făcut-o exact la timp pentru a termina chiar în ziua specială a acestui număr inimaginabil de lung. Vechiul record era deținut de Peter Trueb din 2016 și era de 22,4 trilioane de cifre.
Sharpe este unul din mulții cercetători din întreaga lume care se confruntă cu campanii de discreditare a muncii lor. Pentru mulți oameni de știință, este vorba de o nouă normalitate: activismul și știința se luptă online, supraîncărcând platformele social media, scrie Reuters.
Organizația Europeană pentru Cercetări Nucleare, mai cunoscută sub acronimul CERN, va lansa un nou experiment pentru căutarea particulelor asociate cu materia neagră, precum fotonii negri, scrie AFP.
Într-o premieră științifică, neuroinginerii de la Columbia au creat un sistem care traduce gândul în vorbire inteligibilă și care poate fi recunoscută. Monitorizând activitatea cerebrală a unei persoane, tehnologia poate reconstrui cuvintele pe care altcineva le aude cu o claritate fără precedent. Această descoperire, care îngemănează puterea sintetizatoarelor de cuvinte cu inteligența artificială, poate conduce la noi moduri în care calculatoarele pot comunica direct cu creierul.
Reprezentanți ai Biroului Internațional de Măsuri și Greutăți din peste 50 de ţări, reuniţi la Versailles, au probat, vineri, în unanimitate redefinirea kilogramului, scrie
The Guardian. Fizicienii care au lucrat cu Stephen Hawking la lucrarea dedicată paradoxului pierderii de informație la nivelul găurilor negre au făcut public studiul, care rămâne ultimul în opera științifică a regretatului astrofizician, arată publicația The Guardian, citată de Mediafax.
Cercetătorii Arthur Ashkin, Gerard Mourou și Donna Strickland au câștigat marți premiul Nobel pentru Fizică, ei fiind răsplătiți pentru progresele aduse în domeniul laserelor folosite în chirurgie și în studiile științifice, transmite Reuters.
CERN a "suspendat" luni colaborarea cu cercetătorul italian care a afirmat că „fizica a fost inventată și dezvoltată de bărbați” și care a acuzat totodată femeile că obțin din ce în ce mai multe posturi grație dezbaterii legate de egalitatea de gen, scrie AFP.
Una dintre cele mai importante probleme nerezolvate din matematică are acum o soluție, va anunța luni cunoscutul matematician Michael Atiyah, potrivit New Scientist. Într-un eveniment ce se va ține la Heidelberg Laureate Forum din Germania, Atiyah va prezenta ceea ce el spune că este o ”dovadă simplă” a Ipotezei Riemann, o problemă la care matematicienii se chinuie să găsească o rezolvare de 160 de ani.
Șase ani după descoperirea bosonului lui Higgs, fizicienii au anunțat marți că au reușit să observe în sfârșit dezintegrarea acestei particule fundamentale, cară dă masă pentru numeroase alte particule, într-o pereche de mici particule, "quarks bottom", scrie AFP.
Tehnica experimentală CRISPR-Cas9, utilizată pentru modificarea genelor defectuoase și în care medicina își punea multe speranțe, este mai puțin precisă decât s-a vehiculat la început și cauzează mutații neașteptate, potrivit unui studiu publicat luni, relatează AFP.
Oamenii de știință britanici cred că au găsit o modalitate de a combate răceala comună. În loc să atace virusul în sine, care vine în sute de versiuni, tratamentul vizează gazdă umană. Acesta blochează o proteină cheie în celulele organismului, pe care virusul răcelii o folosește în mod normal pentru a se auto-replică și a se răspândi, scrie
BBC.