Ultima Thule - Uimitorul drum către nord al unui explorator grec de acum 2.300 de ani

de Vlad Barza     HotNews.ro
Sâmbătă, 5 ianuarie 2019, 9:22 Science - Arheologie


Shetland
Foto: Wikimedia Commons
Ultima Thule a devenit un termen ce desemnează locuri extrem de îndepărtate situate la granița dintre real și imaginar. Însă prima ”Ultima Thule” din istorie este un loc misterios în care a ajuns acum 2.300 de ani un grec, undeva în regiunea de nord a Europei. Nu se știe dacă este vorba de insulele Shetland, de Islanda sau de Scandinavia și va rămâne un mister. Însă putem spune că locul atins de Pytheas era pentru vechii greci la fel de îndepărtat cum este pentru noi corpul ceresc de care o sonda NASA s-a apropiat acum câteva zile.

Puțini exploratori au fost atât de controversați și puțini au ”aprins” imaginația istoricilor și geografilor cum a făcut-o grecul Pytheas, considerat de unii ca fiind primul explorator arctic, iar de alții ca fiind un simplu negustor plecat în căutarea bogățiilor nordului extrem.

Cea mai nebunească ipoteză este că grecul Pytheas ar fi ajuns în Groenlanda, cu 1.300 de ani înaintea vikingului Eric cel Roșu (Eirikr rauði Þorvaldsson). Mult mai aproape de adevăr sunt estimările lui Pytheas privind circumferința insulelor Britanice și cele despre distanța dintre nordul Britaniei și Marsilia (eroarea a fost de sub 10%).

Pytheas din Marsilia (Massala, pe atunci) este cunoscut pentru călătoria sa spre nord, în Atlantic, făcută în secolul IV î Hr de-a lungul țărmurilor europene, până spre un loc necunoscut din regiunea subartctică.

Se bănuiește că expediția ar fi fost finanțată de negustori dornici să aducă direct la Marsilia produse care erau la mare preț în sudul Europei, cum ar fi blănurile, chihlimbarul și cositorul, care ajungeau în Grecia prin intermediari, la prețuri exorbitante.

Nava sa a trecut prin coloanele lui Hercule (Gibraltar) a făcut escală la Gades (Cadiz, în Spania de azi) și a continuat drumul spre nord pe lângă coastele franceze (Capul Finistere), traversând apoi canalul Mânecii și ajungând la insula Britannia, actuala Marea Britanie, unde se presupune că a debarcat în zona Cornwall și a făcut o serie de călătorii în interior.

Interesant este că voiajul lui Pytheas a fost întreprins într-una dintre puținele perioade în care se putea trece prin strâmtoarea Gibraltar controlată de vasele cartaginezilor. Aceștia suferiseră câteva înfrângeri și nu mai controlau atât de strict zona strâmtorii.

A continuat drumul spre nord pe lângă insulele Hebride și Orkney, iar călătoria sa devine super-misterioasă din acest punct, fiindcă a atins zone nordice unde niciun explorator nu ajunsese. Se spune că la șase zile nord de Britannia marea era ”gelatinoasă” din cauza gheții și Soarele era pe cer doar două - trei ore pe zi. Acolo ar fi descoperit o insulă care nu poate fi identificată, însă a intrat în istoria descoperirilor geografice sub numele Ultima Thule care a ajuns să însemne cel mai nordic punct al lumii cunoscute, atins vreodată de om.

Unde se afla Ultima Thule? Aceasta este întrebarea care a captivat mulți istorici și geografi, întrebare la care este greu de oferit un răspuns.

Multe teorii au fost înaintate și ar fi cel puțin patru variante, ultimele două fiind destul de puțin probabile:
- insulele Shetland
- extremitatea nord-vestică a Scandinaviei
- Islanda
- Groenlanda

O parte dintre teorii susțin că locul ce a primit numele Ultima Thule era o așezare din vestul Norvegiei, iar varianta Islanda pare mult pai puțin posibilă, insula fiind îndepărtată. Varianta Groenlanda pare cel mai puțin probabilă.



Și la întoarcere a avut un drum interesant, navigând spre sud în partea de Est a Britanniei, până în regiunea Kent și apoi la est spre o insulă despre care spune că era bogată în chihlimbar, estimările geografilor fiind că ar putea fi vorba de Helgoland sau Bornholm. Se estimează că ar fi ajuns și la punctul de vărsare al Vistulei în Marea Baltică (lângă orașul Gdansk din zilele noastre), dar este puțin probabil, fiind vorba de un loc foarte îndepărtat.

Pytheas este considerat precursor ar explorărilor arctice prin bogăția de informații pe care o aduce despre regiunile din nord aflate la peste 1.500 km de caldele zone din Mediterana.

Descrierile sale au uimit, dar au fost și de necrezut pentru mulți, fiind șocante imaginile cu marea înghețată sau cu ziua cu 21 de ore de lumină pentru grecii obișnuiți cu clima atât de caldă și cu vremea însorită. Pentru greci era imposibil de crezut cum ar putea oamernii să locuiască atât de departe în nord.

Pytheas a rămas în istoria Marii Britaniii pentru că a făcut prima circumnavigație a insulei și de la el sunt cele mai vechi descrieri ale locuitorilor, despre care scrie că erau agricultori ce cultivau grâu, dar și că erau războinici formidabili ce foloseau care de luptă. A vizitat și minele de cositor din regiunea Cornwall și a scris despre așezări prospere. Tot el a scris și despre băuturile pe bază de miere și cereale pe care localnicii le consumau.

Calculele lui, făcute cu un cadran solar și cu alte instrumente simple ale vremii, s-au dovedit a fi surpinzător de precise și a observat că zilele devin vara tot mai lungi cu cât mergi mai spre nord. El a făcut și observații despre cum Luna afectează mareele.

Pytheas a scris și o carte numită ”Pe ocean”, dar aceasta nu s-a păstrat, tot ce știm fiind din relatări de la alți geografi și istorici cum ar fi Strabon și Polibiu care au pus la îndoială multe dintre cele pe care aflaseră despre Pytheas. Geografii care au trăit la 100-200 de ani după el nu au crezut multe dintre observațiile lui Pytheas fiindcă ele contraziceau ce se știa despre lume, iar distanțele date de Pytheas păreau a fi mult exagerate, la fel și mareele din Marea Nordului.

Nu se știe când a fost întreprinsă călătoria, există mai multe variante, cuprinse între anii 330 și 305 î Hr.


Surse
Silviu Neguț - Enciclopedia exploratorilor și călătorilor
William James Mills - Exploring Polar Frontiers: A Historical Encyclopedia

Barry Cunliffe - The Extraordinary Voyage of Pytheas the Greek

Britannica Encyclopedia


Citeste mai multe despre   














5373 vizualizari

  • +12 (14 voturi)    
    frumos articol! (Sâmbătă, 5 ianuarie 2019, 12:19)

    outside_the_wall [utilizator]

    mi-a placut.
  • -4 (12 voturi)    
    Aiurea, nu era grec, era Dac (Sâmbătă, 5 ianuarie 2019, 18:34)

    Dalinar [utilizator]

    Si el a impanzit Europa cu pui de daci care au ajuns ulterior sa conduca Imperiul Roman. Datorita lui, lumea este populate de Daci.
    • -7 (13 voturi)    
      Insula lui Euthanasius (Sâmbătă, 5 ianuarie 2019, 21:49)

      ww [utilizator] i-a raspuns lui Dalinar

      Istetule, ar fi minunat daca atoatestiutorii ca tine ar pune mana pe manualul de istorie, ca sa vedeti ce spun izvoarele despre hiperborei, despre taramul de la nord de Istru care i-a fascinat sute de ani pe greci, despre calatoriile lui Aristeas si straniile sale descrieri ale Nordului, despre mesagerii care tineau legatura intre Tracia si templele grecesti, despre zeii coboratori din Nord, despre universul calatoriilor lui Alexandru, despre invataturile lui Pitagora si legaturile lui cu lumea nordului, despre straniile legaturi intre Dacia si Egipt, despre spiritualitatea fascinanta a acestei lumi demult apuse, care a strabatut mileniile pentru a invia in Eminescu, in Eliade si Sadoveanu ...
      Ai macar habar de unde vine aceasta ciudata fascinatie a Nordului? Crezi ca prin "insulele" Thule, Hiperboreea, Albe etc, cei din vechime intelegeau ce intelegem si noi? Crezi ca intr-adevar erau localizate in lumea materiei?

      Desigur, pentru cei ca tine, toate ideile amintite sunt speculatii ieftine ("inventate de propaganda lui Ceausescu" dupa cum va invata pe voi romancierii care o fac pe istoricii). De ce sa cautati voi motive de mandrie pe aceste meleaguri, cand puteti sa va bateti joc de tot ce e autohton, extaziindu-va in schimb cu povesti englezesti? Doamne fereste, sa ajungeti cumva sa cereti salarii mai mari prin multinationale?
      • +9 (11 voturi)    
        Sorry dar izvoarele spun una (Sâmbătă, 5 ianuarie 2019, 22:27)

        Dalinar [utilizator] i-a raspuns lui ww

        Dacopatii alta. Realizezi ce gugumanii spui, vorbesti despre stranii legaturi cu Egiptul intre o populatie tribala a carei limba e disparuta si necunoscuta si o civilizatie care a construit piramide???
        • -2 (4 voturi)    
          Nu ma consider "dacopat"... (Duminică, 6 ianuarie 2019, 4:12)

          Prostu' satului [utilizator] i-a raspuns lui Dalinar

          ... si nici macar nu-s sigur ca inteleg ce inseamna acest termen. "Bolnav de dac" ?!? nu prea are sens.
          Insa nici mesajul dvs. nu are, la drept vorbind, niciun sens. Cu siguranta civilizatia aia care a construit piramide in Egipt (si care a durat niste mii de ani) a avut legaturi cu TOATE populatiile, tribale sau nu (?!?) care au inconjurat-o de-a lungul acelor mii de ani.
          Straniu si stupid ar fi, de fapt, sa-ti imaginezi ca astfel de legaturi NU au existat, si ca fauritorii de piramide erau cumva complet izolati de lumea exterioara. Istoria, mai veche si mai recenta, la fel ca psihologia si sociologia umane arata ca oamenii nu traiesc complet izolati unii de altii decat in cazuri extreme si ca interactiunea (care este adesea violenta) este regula.
          Foarte probabil ca multi oameni frustrati exagereaza, sau chiar inventeaza lucruri cu privire la presupusele realizari ale presupusilor stramosi, asta-i clar. Insa la fel de clar este ca oameni ca dvs. exagereaza in sens contrar, inclusiv prin mistocareala ieftina, negand ridicol lucruri care tin de bunul simt comun.
          Dacii n-or fi fost ei buricul pamantului dar, totusi, cu toata parerea de rau a unora ca dvs., au existat si au lasat oarece urme in istorie.
          Restul e palavrageala de doi bani - de ambele parti, daca intelegeti ce vreau sa spun. Iar daca nu intelegeti... hmm... paguba-n ciuperci.
          A bon entendeur, salut!
          • +3 (5 voturi)    
            stimate non-dacopat (Duminică, 6 ianuarie 2019, 9:32)

            AliKimiku [utilizator] i-a raspuns lui Prostu' satului

            Egiptul antic a avut fara indoiala contacte cu celelalte populatii care i-au inconjurat si exista dovezi solide arheologice. Au avut contacte cu nubienii, hicsosii, hititii, asirienii, babilonienii, etc. Dacii nu erau insa nici vecinii lor si nici nu avem cea mai mica dovada ca macar existau pe vemea imperiilor egiptene.
            Deci nu e vorba de mistocareala aici.
            • 0 (0 voturi)    
              Vai de capul tau! (Luni, 7 ianuarie 2019, 23:13)

              Nickson [utilizator] i-a raspuns lui AliKimiku

              Nu ti-ai pus intrebarea cum, de exemplu, invatatura lui Arian de Alexandria a devenit una dominanta in spatiul nord-pontic si de aici s-a raspandit pana la Gibraltar? Mai pune mana pe carte, "savantule"!
      • +3 (5 voturi)    
        nino, nino, dacopati liberi la orizont (Duminică, 6 ianuarie 2019, 10:03)

        AliKimiku [utilizator] i-a raspuns lui ww

        Domnu veve, da o dovada d-aia clasica, arheologica sau epigrafica autohtona nu ne prezentati si noua? Ca Legendele Olimpului le-am citit si noi.
        Toate marile civilizatii antice, chinezii, mayasii, asirienii, etc au lasat urme masive, constructii monumentale, canale de irigatii, coduri de legi si legende scrise.
        Ghinion, civilizatia daca(sau geto-daca, sau traco-geto-daca) a lasat cam zero.
        Sa nu imi spui ca din cauza avansului tehnologoc prematur civilizatia nord-dunareana era profund ecologista si construia numai din lemn, lut si paie si ca toate comunicatiile erau wireless deci nula izvoare scrise.
        Hai barza, manz, varza!
        • -1 (5 voturi)    
          The Ambramburica's children (Duminică, 6 ianuarie 2019, 11:37)

          ww [utilizator] i-a raspuns lui AliKimiku

          "Puțini exploratori au fost atât de controversați și puțini au <<aprins>> imaginația istoricilor și geografilor ..."

          Prietene, unde am vorbit eu de tehnologie si canale de irigatii? Subiectul articolului e calatoria spre Nord a unui grec de acum 2300 de ani. Daca nu iti dai seama, ne aflam la unul din momentele in care mitul si legenda se intrepatrund cu istoria. Exemplele oferite de mine sunt exact din aceeasi categorie. In afara de "Nordul" descoperit de Pytheas, a mai fost un "Nord" care a "aprins imaginatia istoricilor si geografilor" de-a lungul secolelor, localizat "destul de precis" la nord de Istru si Pontul Euxin. Detalii interesante gasesti la Herodot, Strabon, Diodor din Sicilia, Iordanes, Ovidiu, Macrobius, dar si la parinti ai Bisericii precum Clement Alexandrinul sau Origen, etc etc.
          Desigur, mitologia si imaginarul legate de regiunea Daciei sunt sistematic luate in derizoriu de noua scoala a propagandei anti-romanesti (te asigur ca si pe asta am studiat-o mai temeinic decat tine) din care iti extragi si tu argumentarile puerile. Sunt "demitizate" nu doar aspectele mentionate, ci sunt luate la "demitizat" si personalitati istorice, culturale, politice, oameni de stiinta romani sau realizari nationale.
          Primul rezultat este crearea unui sentiment de ura si dispret la adresa a tot ce este autohton, "dacic", romanesc, national. Un al doilea efect este crearea unui sentiment national de inferioritate in fata strainilor. Ei sunt divini, inteligenti, corecti nevoie-mare, ctitori de cultura universala, noi suntem prosti, hoti, puturosi si nu am avut niciun motiv de mandrie in intreaga noastra istorie. Oare pentru ce ne-a creat Dumnezeu?

          Deci cam despre asta e vorba in postarea mea, nu despre imperii dacice, canale si cladiri. Am mai incercat sa lansez si unele provocari ce tin tot de sfera imaginarului si spiritualitatii pagane. Evident, fara succes.
          • 0 (0 voturi)    
            pai, nu prea aveti cui va adresa (Luni, 7 ianuarie 2019, 23:09)

            Nickson [utilizator] i-a raspuns lui ww

            am impresia ca aici isi dau intalnire doar adeptii eminentului specialist in relatiile romano-cehoslovace.
        • 0 (0 voturi)    
          Dle cu sticluta picuratoare, (Luni, 7 ianuarie 2019, 23:04)

          Nickson [utilizator] i-a raspuns lui AliKimiku

          nu incerca sa-ti folosesti propria ignoratnta in calitate de argument in discutia pe un subiest care te depaseste.
  • -1 (5 voturi)    
    Drumul lui Aeticus din Histria (Sâmbătă, 5 ianuarie 2019, 19:35)

    Nickson [utilizator]

    a fost unul cu mult mai impresionant.
  • +7 (9 voturi)    
    Soarele aflat pe cer la miezul nopții (Sâmbătă, 5 ianuarie 2019, 20:00)

    Harald [utilizator]

    nu l-a convins pe Strabon, iar timp de 1.500 de ani lumea l-a crezut pe el, nu pe Pytheas, deși văzuse cu ochii lui Soarele pe cer la miezul nopții.

    La fel a fost și cu modelul geocentric, timp de peste 1.500 de ani lumea l-a crezut pe Aristotel, deși Aristarh din Samos înțelesese că modelul heliocentric era cel corect.
    • -3 (5 voturi)    
      De aceea pe viitor (Duminică, 6 ianuarie 2019, 0:36)

      suedeza placuta [utilizator] i-a raspuns lui Harald

      E bine sa nu amestecam ce credem cu ce putem dovedi si daca credinta noastra e adevarata, vom putea dovedi ceva din ea.
      • +1 (5 voturi)    
        Stupiditatea e pe cai mari în lumea academică (Duminică, 6 ianuarie 2019, 23:39)

        Harald [utilizator] i-a raspuns lui suedeza placuta

        Tu pierzi dacă operezi cu modele false, nu altcineva.

        Una din ideile stupide din lumea academică este că nimic nu există dacă nu poți dovedi. Strabon a trăit mult după Pytheas și nu s-a dus să înconjoare și el Marea Britanie, ca să confirme sau să infirme relatările. Era asta vina lui Pytheas? Nu, dar stupiditatea academică așa susține.

        Pytheas era mort de mult, iar dacă tu și Strabon nu vreți să credeți că Soarele ajunge pe cer și la miezul nopții, e pierderea voastră, nu a lui. La fel, Aristarh din Samos e mort de mult, crezi că îl interesează pe el să-ți dovedească ceva ție?

        În dezbaterile academice din birou, așa e, contează doar ce poți dovedi, fiindcă ești oricum rupt de lumea reală. Dar în lumea reală contează ce există pe teren, nu ce discută academicienii între ei.
        • -1 (1 vot)    
          Pana la urma (Marţi, 8 ianuarie 2019, 18:28)

          Nickson [utilizator] i-a raspuns lui Harald

          "metoda" academica se rezuma la reproducerea unei si aceiasi erori de logica elementara. Ei inca nu au inteles ca lipsa dovezilor nu este acelasi lucru cu dovada lipsei.


Abonare la comentarii cu RSS
Vremea la


/
Maine:
|

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version