La un an după asasinarea lui Iulius Caesar în anul 44 î.e.n.cronicile arată că a venit o perioadă cu foamete, boli, recolte compromise și temperaturi foarte scăzute. Republica își trăia ultimii ani, iar Roma a devenit Imperiu în anul 27 î.Hr. Însă, o teorie arată că problemele de la Roma au fost agravate de o erupție vulcanică produsă la 10.000 km depărtare, într-o insulă de lângă Alaska. De mai multe ori în istorie, erupții care s-au întâmplat la multe mii de kilometri au dus la răciri ale vremii care au avut ca urmări foamete și revolte. Nu sunt numeroase cazurile în care legătura directă a putut fi stabilită, dar exemplul de acum este bine documentat și argumentat.
Pe scurt, cercetătorii spun că o erupție petrecută în insulele Aleutine în anul 43 î.e.n. a avut consecințe atât de puternice asupra climei timp de 2-3 ani, încât a contribuit la schimbarea cursului istoriei în Imperiul Roman și nu numai.
În ultimii 20 de ani mai multe studii au făcut legături între fenomene care s-au petrecut la mii de km distanță, fenomene despre care oamenii care au trăit atunci nu aveau cum să știe. Pentru un cetățean roman ar fi fost incredibilă ideea că are mai puțină mâncare și că înghețul a venit la începutul toamnei din cauza unui vulcan care a erupt în cealaltă parte a globului.
Astfel de legături pot fi însă făcute de oamenii de știință care cumulează date din calota glaciară, din cronicile istorice și din modele climatice realizate pe calculator. În acest mod se poate afirma în ce mod vulcanismul a afectat civilizații precum cea romană, cea bizantină sau cea egipteană.
Datele istorice arată că în anii 44-42 î.e.n. în zona Mediteranei a fost mai rece ca de obicei, recoltele au fost extrem de proaste, a fost foamete și, drept consecință, au apărut și tulburări sociale. Republica romană era de mult timp în criză și este posibil ca sfârșitul ei să fi fost grăbit cu câțiva ani de efectele erupției asupra economiei.
Istoricii au bănuit că această vreme extremă a fost din cauza unui vulcan care a erupt și a schimbat clima pentru câțiva ani, iar printre ”candidați” se aflau vulcani din Nicaragua, Sicilia și Rusia (regiunea Kamceatka).
”Este fascinant să găsești dovezi care arată că un vulcan care a erupt în cealaltă parte a lumii a contribuit la declinul republicii romane șl al Egiptului Antic, dar și la nașterea Imperiului Roman”, spune Joe McConnell, de la Desert Research Institute din Reno, Nevada. ”S-au făcut speculații pe această temă încă de acum câțiva ani, așa că sunt încântat să ofer câteva răspunsuri”.
Erupția a fost una dintre cele mai puternice din ultimele milenii și studiul conchide că gazele și materiile vulcanice aruncate în atmosferă în urma erupției au rămas în stratosferă câțiva ani și au modificat în acele perioade clima Terrei, ducând la apariția unor ”fenomene locale de răcire”.
Studiul înaintează ideea că schimbările climatice cauzate de erupție au dus la foamete, recolte compromise și, inevitabil, la revolte, contribuind la grăbirea schimbării regimului politic în Roma. ”Chiar dacă nu putem dovedi cum vremea extremă, recoltele compromise, foametea și epidemiile au contribuit la căderea Republicii Romane acum 2.000 de ani, pare totuși logic că trebuie să fi avut un rol semnificativ”, spune McConnell.
Analizele carotelor glaciare au scos la iveală cantități neobișnuit de mari de cenușă vulcanică și sulf în perioada aceea. Gheața este ca un fel de ”mașină a timpului” când sunt analizate carotele, uriașele probe cilindrice luate din ghețarii arctici.
Paleontologii au extras 35 de fragmente de cenușă vulcanică din gheață și le-au comparat cu cele de la câțiva vulcani: Apoyeque (Nicaragua). Etna (Italia) și Shiveluch (Rusia). După extinderea căutărilor potrivirea a fost aproape perfectă cu Okmok, un vulcan din zona Alaskăi, în insulele Aleutine.
Insulele Aleutine sunt situate între Asia și America de Nord în Oceanul Pacific de nord, la sud de strâmtoarea Bering, separând Oceanul Pacific de Marea Bering.
Dovezi din mai multe locuri arată că vremea a fost neobișnuit de rece în emisfera nordică imediat după anul 43 î.e.n. , au fost geruri târzii de primăvară, în unele locuri a plouat de câteva ori mai mult decât era normal și aceste condiții au dus la deteriorarea rapidă a nivelului de trai fiindcă nu a mai fost suficientă mâncare.
Scăderi ale temperaturilor imediat după anul 43 î.e.n. sunt indicate și de analizarea inelelor unor copaci din Scandinavia, California, Australia (copacii au crescut mai lent în acei ani), iar date din peșteri din China indică faptul că a fost mult mai rece.
Vulcanul Okmok este activ și a erupt ultima dată în 2008. Se estimează că în lume sunt 1.500 de vulcani activi care au avut cel puțin o erupție în ultimele zece milenii.
10
1
