În Etiopia paleontologii au găsit un os de hipopotam care a fost transformat într-un fel de topor de mână de către hominizii de acum 1,4 milioane de ani, iar modul sofisticat în care a fost lucrat părea să fi fost posibil abia pentru cei care au trăit câteva sute de mii de ani mai târziu. Unealta a fost găsită în zona Konso Formation din sudul Etiopiei și are 12,8 cm lungime.

Unelte descoperite in EtiopiaFoto: Gen Suwa

Hominizii construiesc unelte simple încă de acum 3,3 milioane de ani, dar tehnica a avansat de la acel moment

În urmă cu aproximativ 1,8 milioane de ani și-a făcut apariția Homo erectus (omul cu poziție verticală) care era mai înalt decât alți hominizi și avea un creier mai dezvoltat. Hominizii din această specie confecționau săgeți din lemn și ciopleau pietre sau oase sub forma unor ”toporașe de mână”.

Dacă unelte din piatră s-au găsit din plin, cele sofisticate din oase de animal sunt mai rare. În cazul de acum este vorba de un fel de toporaș din femur de hipopotam creat cu o tehnică net superioară față de ce se știe că se putea realiza acum 1,4 milioane de ani, arată cercetarea publicată în revista PNAS..

Cea mai simplă unealtă, acum peste 3 milioane de ani, era nemodificată, practic o piatră ce era folosită pe post de ciocan, pentru a lovi diverse lucruri sau animale.

Următoarea etapă a fost numită de antropologi tehnologia Oldowan și presupunea ascuțirea pietrei brute prin lovirea cu altă piatră. Această etapă a durat de la aproximativ 2,6 milioane de ani, până spre 1,75 - 1,6 milioane de ani când a survenit o nouă etapă, cea Acheuleană.

Cultura Acheuleană este caracterizată de două tipuri de unelte:

- bifacialele, unelte mari, fasonate, cioplite progresiv pe amândouă fețele, pentru a deveni ascuțite la marginile apropiate de vârful lor.

- toporașele, unelte foarte deosebite, realizate pe așchii mari, retușate și având un tăiș brut foarte ascuțit la o extremitate.

Unealta descoperită în Etiopia are 44 de urme de cioplire, cele mai mari fiind de 3 cm lungime. Numărul de intervenții, modul în care au fost realizate și dispunerea lor arată clar că s-a acționat în mod deliberat asupra osului și că pot vorbi de un nivel deosebit de sofisticare pentru acea perioadă. Muchiile foarte ascuțite ar fi putut fi folosite pentru tăiere.

”Acest toporaș de mână din os arată că indivizii Homo erectus erau suficient de pricepuți pentru a confecționa și a folosi unelte durabile de tăiat, nu doar din piatră, ci și din os”, spun autorii lucrării.

Surse: Haartetz, ScienceNews