​În ultimii ani au fost multe descoperiri care au arătat că oamenii de Neanderthal erau mai evoluați decât s-a crezut, iar un os descoperit în ”Peștera Unicornului” din Germania datează de acum 51 de milenii și a reaprins dezbaterea: erau Neanderthalienii capabili să creeze artă? Unii arheologi spun că da, alții spun că ar fi prea mult să vorbim despre artă la un os de căprioară cu zece linii oblice scrijelite pe el. Dezbaterea este deschisă, dar foarte departe de a fi decisă, scrie National Geographic.

Osul de cerb si liniile lasate de un om, acum 51.000 de aniFoto: Nature

Peștera Unicornului, Einhornhöhle în germană, este un loc legendar din munții Harz, iar în Evul Mediu oamenii ieșeau de acolo cu oase de mamut sau dinți de urs de cavernă. Cum se credea că erau oasele unor monștrii mitici, precum dragoni sau unicorni, aceste oase erau pisate, amestecate cu alte substanțe (inclusiv aur și argint) și vândute pe post de poțiuni care, chipurile, puteau vindeca multe boli.

Peștera a ”livrat” în ultimele decenii comori arheologilor și în 2019 a fost găsit un os de cerb, os de mărimea unei piese de șah pe care erau zece scrijelituri oblice.

Tăieturile nu păreau a fi făcute în intenția de a scoate măduva din os, ci par să fi fost făcute cu grijă, deliberat, și totul a durat ceva timp, estimările fiind de peste două ore, cu uneltele de atunci.

Descoperirea unui astfel de os în Peștera Unicornului nu ar fi fost o surpriză, dar marea surpriză a venit la datare, fiindcă rezultatul a fost uimitor: osul este de acum 51.000 de ani când se crede că în zonă erau doar oameni de Neanderthal, iar Homo sapiens, omul modern, a venit în regiune acum 45-50.000 de ani.

Unii cercetători spun că este vorba de artă și că trebuie să reevaluăm vechea presupunere că Neanderthalienii nu erau incapabili de creativitate și gândire complexă.

Arta este pentru mulți un concept modern în care există un artist cunoscut și o audiență care consumă această artă. Mulți spun că este exagerat să vorbim de faptul că omul de Neanderthal a făcut artă, pentru că nu știm ce însemnau pentru ei aceste tăieturi pe un os. Pur și simplu este greșit să privim ceva creat acum 50 de milenii prin conceptele din prezent.

Alți experți țin să spună că dacă nu putem identifica funcția unui obiect, asta nu înseamnă că acel obiect avea un rol simbolic. Poate acele tăieturi au fost totuși făcute într-un scop utilitar, dar evident că nu avem cum ști ce a avut în gând acel om de acum 51.000 de ani.

Trebuie spus că o serie de specialiști spun că s-a exagerat cu studiile din ultimii ani care atribuie Neanderthalienilor foarte multe însușiri ale omului modern. Unii spun că, dat fiind că au existat perioade lungi în care omul de Neanderthal a coexistat cu Homo sapiens, este foarte posibil ca neanderthalienii să fi copiat pur și simplu ce făceau oamenii mai evoluați, fără să atribuie aceeași semnificație micilor opere pe care le făceau pe os.

Este foarte posibil să fie vorba de o exprimare simbolică, dar ceva la granița a ceea ce am putea numi ”artă” însă un prim pas către artă.

Cioplitorul care a lăsat acele linii pe osul de cerb a făcut câteva alegeri conștiente, de la osul ales, până la orientarea liniilor pe care le-a trasat pe el, iar aceste alegeri au avut probabil un înțeles pentru el.

Lucrarea se numește ”A 51.000-year-old engraved bone reveals Neanderthals’ capacity for symbolic behaviour” și a fost publicată în revista Nature.