Peștera Stajnia din regiunea poloneză Czestochowa a uimit comunitatea arheologică prin descoperirile făcute între 2008 și 2010 când au fost găsiți, printre altele, trei molari de om de Neanderthal. În 2010 a fost descoperit un pandantiv din fildeș de mamut care a fost recent analizat și au ieșit la iveală mai multe detalii surprinzătoare.

Pandantivul de acum 41 de mileniiFoto: Antonino Vazzana, BONES Lab

La peștera Stajnia cea mai complexă campanie de cercetare s-a făcut între 2006 și 2010 și au fost descoperite cele mai vechi rămășițe de oameni de Neanderthal din Polonia, dar și o multitudine de oase de animale de cavernă și obiecte confecționate din os de către locuitorii acelei regiuni.

Obiectul care le-a atras tuturor atenția a fost un pandantiv care a fost descoperit în 2010 și care a fost acum analizat cu cele mai noi tehnologii. Un studiu a fost publicat în revista Scientific Reports.

Pandantivul era decorat cu 50 de mici adâncituri ce au o formă de buclă. Se crede că este cea mai veche bijuterie decorată în acest fel descoperită în zona Eurasiei. Fiecare dintre cele 50 de adâncituri putea reprezenta ceva legat de câte o vânătoare reușită sau putea să fi fost un element ritualic legat de ciclul Soarelui sau al Lunii, este imposibil de știut.

Cert este că decorarea acelui pandantiv nu a fost deloc simplă și era nevoie de cineva extrem de priceput.

Pandantivul avea și două găuri, pentru a putea fi pus la gât. În arheologie astfel de obiecte sunt incluse într-o categorie numită ”mobiliary art”, practic ”artă portabilă”, termenul referindu-se la mici bijuterii și obiecte ce puteau fi purtate și duse ușor dintr-un loc în altul, într-o vreme când oamenii nu creaseră primele așezări stabile.

Nu departe de pandantiv a fost descoperită și o mică unealtă foarte ascuțită, făurită din os de cal, care ar fi putut fi utilizată pentru crearea adânciturilor.

Descoperirea se înscrie în dezbaterea mai veche legată de perioada când oamenii de acum câteva zeci de mii de ani au început să producă obiecte de artă mai complexe.

Surse: Phys.org, LiveScience