Brainstorming-ul nu functioneaza, spune eseistul Jonah Lehrer, autorul lucrarii How Creativity Works, care trece in revista, in New Yorker, numeroase studii care pun sub semnul indoielii eficienta acestei metode de creativitate, scrie Slate.fr.

Intr-un best-seller publicat in 1948, Alex Osborn, de la agentia de publicitate B.B.D.O., afirma ca tehnica brainstorming-ului stimuleaza creativitatea participantilor, incitandu-i pe acestia sa-si expuna ideile fara a se teme de critici si reactii negative din partea colegilor sai.

Si totusi, un psiholog de la universitatea din Washington, Keith Sawyer, afirma, intr-un articol, ca "decenii de cercetari arata ca brainstorming-ul produce mai putine idei decat acelasi numar de persoane care lucreaza singuri si isi impartasesc ulterior ideile".

Interogat de site-ul Fast Company, Jonah Lehrer explica:

"Problema cu brainstorming-ul este ca asociatiile libere sunt foarte superficiale si restranse de limbaj si de clisee. Critica (ideilor propuse) este importanta pentru a depasi aceste limite".

In 2003, Charlan Nemeth, profesor de psihologie, a separat mai multe grupuri de studenti carora le-a dat instructiuni de munca diferite pentru a gasi solutia la aceeasi problema. Daca grupul care a recurs la brainstorming s-a dovedit mai eficient decat cel caruia nu i s-a oferit nicio instructiune, echipa invitata sa dezbata si sa critice ideilor celorlalti a fost considerata cea mai creativa. Potrivit acestui cercetator, brainstorming-ul este o strategie contraproductiva:

"Cercetarile noastre demonstreaza ca dezbaterea si critica nu inhiba ideile ci, din contra, le stimuleaza mai mult decat alte conditii".

Articolul publicat de New Yorker prezinta si alte rezultate legate de munca in colectiv. Sociologul Brian Uzzi a studiat astfel efectele interactiunii asupra muncii la trupele de comedii muzicale de pe Broadway si a ajuns la concluzia ca cele mai bune spectacole, precum West Side Story, erau produse de retele care dispuneau de un nivel intermediar de intimitate: nici prea mare, nici prea slab.

Isaac Kohane, de la Harvard, a arata ca, in cazul co-autorilor de articole, rezultatul era mai bun daca acestia lucrau la o distanta de cateva zeci de metri decat daca erau separati de un kilometru sau mai mult:

"In epoca in care cercetatorii petrec atat de mult pe internet, este in continuare important sa cream spatii de intimitate", explica el.