​Creierul uman are nevoie de o zecime de secunda pentru a interpreta emotia transmisa de sunetele nearticulate, indiferent ca este vorba despre manifestari ale bucuriei, tristetei sau furiei. Acesta este rezultatul unui studiu efectuat de catre cercetatorii de la Universitatea McGill din Montreal, Canada, care au facut o serie de experimente pentru a confirma faptul ca oamenii sunt mai sensibili si mai receptivi la emotiile transmise prin interjectii si sunete nearticulate, decat la emotiile transmise prin cuvinte, conform sciencedaily.com.

Foto:

Cercetatorii canadieni sunt de parere ca viteza cu care creierul uman interpreteaza aceste sunete, prin comparatie cu viteza cu care sunt procesate semnificatiile limbajului folosit pentru a reda diverse trairi, se datoreaza rolului crucial pe care decodarea sunetelor il joaca pentru supravietuirea speciei umane, din punct de vedere evolutiv.

"Identificarea emotiilor transmise de aceste sunete este datorata unui sistem primitiv de recunoastere pe care creierul nostru l-a dezvoltat de-a lungul evolutiei sale, in timp ce recunoasterea emotiilor transmise prin cuvinte presupune folosirea unor sisteme neuronale dezvoltate mai recent, care au evoluat odata cu dezvoltarea limbajului," este de parere Marc Pell, autorul studiului si directorul institutiei "School of Communication Sciences and Disorders" din cadrul Universitatii din Montreal.

Cercetatorii au fost interesati sa afle daca creierul uman raspunde diferit atunci cand emotiile sunt manifestate prin sunete, prin comparatie cu cazurile in care aceleasi emotii sunt transmise prin limbaj.

In cadrul testelor au fost examinate raspunsurile a 24 de participanti la trei emotii de baza - furia, tristetea si bucuria - redate intr-un amalgam de sunete disparate si fraze fara sens, pentru ca reactiile participantilor la studiu sa nu fie influentate de asocierea acestora cu reperele lingvistice corelate cu aceste emotii.

Participantii au fost rugati sa identifice emotiile redate prin aceste inregistrari, timp in care cercetatorii au analizat activitatea cerebrala a fiecarui subiect in parte. Cercetatorii au masurat, in milisecunde, modul in care raspunde creierul uman la aceste sunete, prin comparatie cu limbajul articulat, durata reactiilor la emotii in ambele cazuri si nivelul de sensibilitate manifestat de subiectii aflati la test.

Cercetatorii au descoperit ca participantii au detectat mult mai rapid sunetele de bucurie (spre exemplu, rasul) decat sunetele specifice emotiilor negative, in cazul carora activitatea creierului desi a fost mai inceata in ceea ce priveste identificarea emotiei transmise, a durat mai mult, ceea ce sugereaza ca creierul uman acorda o deosebita atentie semnalelor sonore ce exprima furia si tristetea.

"Datele noastre sugereaza ca participantii au fost mai dispusi sa reactioneze la evenimentele sonore care le-ar fi putut pune viata in pericol," declara Marc Pell. Studiul sugereaza, de asemenea, ca persoanele care sufera de anxietate au fost mai receptivi si au raspuns mult mai rapid la aceste semnale. "Descoperirile noastre sunt in concordanta cu studiile efectuate pe primate, care arata ca astfel de sunete sunt tratate preferential de sistemul neuronal decat alte tipuri de sunete, precum cele ce apartin limbajului articulat," adauga autorul studiului.

Materialul video de mai jos, produs de canalul de youtube Sentis, arata ce se intampla in creierul nostru atunci cand suntem invadati de emotii: