Studiu: Măsurile de carantină ne afectează puternic modul în care procesăm și ne amintim informațiile

de S.J.     HotNews.ro
Miercuri, 11 august 2021, 18:28 Science - Creierul


Memorie
Foto: Pixabay
Oamenii de știință au descoperit că măsurile de izolare și carantină au un efect puternic asupra memoriei și proceselor noastre cognitive, scrie MedicalXpress.

Un studiu efectuat în Italia arată că persoanele care au fost izolate în locuințe timp de două luni s-au confruntat cu o creștere a incidentelor în care le-a fost distrasă atenția sau au uitat ce fac.

Profesorul Brett Hayes de la Facultatea de Psihologie din New South Wales afirmă că studiul la care au participat 4.000 de persoane a descoperit că 30% din acestea au raportat modificări în procesele cognitive zilnice.

Unele din cele mai întâlnite probleme au fost legate de memorie, precum uitarea locului în care respondenții au lăsat telefonul, probleme cu concentrarea și pierderea ei când doreau să citească o carte sau să se uite la ceva online.

„Începeau o sarcină fără să se gândească la ea, se luau cu altele și începeau apoi o altă sarcină fără să o termine pe prima”, relatează Hayes, un profesor de psihologie cognitivă.

„De asemenea, a fost mai rău pentru persoanele care aveau probleme emoționale, care se simțeau deprimate, stresate sau anxioase, ele au prezentat mai multe simptome de acest fel. Dar chiar și pentru cei fără stările respective, aceste probleme au fost foarte întâlnite”, mai spune Hayes.

Cum salvează creierul memoriile


Studiul sugerează că motivul pentru care memoria noastră zilnică se deteriorează în timpul carantinei ține de faptul că trăim într-un scenariu repetitiv care pune în dificultate creierul nostru în ceea ce privește salvarea și recuperarea memoriilor mai târziu.

„Știm legat de memoria umană că este cu adevărat important contextul. Poate faci ceva acasă, vorbești cu un prieten sau te uiți la un film”, spune Hayes.

„Când avem acele experiențe s-ar putea să fim concentrați asupra părții principale a sa dar creierul nostru de fapt codifică incidental multe alte lucruri precum locul sau momentul în care acest lucru are loc”, explică profesorul.

Hayes afirmă că creierul nostru este sensibil față de contextul din fundal, lucru care ne ajută să salvăm memoriile într-un fel care face ușoară recuperarea lor la o dată ulterioară.

„Așadar, atunci când contextul se schimbă, ceea ce se întâmplă în viața cotidiană când ne deplasăm și vizităm diferite locuri în momente diferite ale zilei, este ușor să salvăm memorii și să ni le amintim mai târziu”, spune acesta.

„Însă când ne aflăm în lockdown, oportunitățile de a ne deplasa în mediu și implica în activități diferite sunt foarte limitate. Iar atunci când intrăm în acest ciclu repetitiv, cu variații doar ale aceluiași lucru în fiecare zi, atunci zilele tind să se confunde unele cu altele deoarece avem același context pentru fiecare zi”, explică Hayes.

„Acest lucru (izolarea) prezintă dificultăți pentru creierul nostru când vine vorba de separarea acelor experiențe și acesta este unul dintre motivele pentru care suferim de ceață mintală în timpul carantinei”, subliniază cercetătorul.

Recuperarea este ușoară după ce sunt ridicate restricțiile


Un studiu asupra unei carantine de două luni impuse în Scoția anul trecut le-a cerut participanților să completeze sarcini care le testau memoria, procesul de luare a deciziilor și atenția selectivă.

Studiul a descoperit că rezultatele au fost mai slabe în timpul lockdown-ului dar că odată ce restricțiile au fost relaxate, în special izolarea socială, ele au revenit normal destul de rapid.

Nivelurile de interacțiune socială în timpul izolării au fost de asemenea corelate cu performanța cognitivă.

„Persoanele care au reușit să își mențină interacțiunile online în timpul carantinei s-au descurcat mai bine cu aceste sarcini”, spune Hayes.

„Așadar, izolarea socială este foarte dăunătoare funcționării proceselor noastre cognitive dar dacă putem menține un anumit nivel de interacțiune cu cine este cu noi în casă sau online, acest lucru pare benefic pentru funcționarea noastră cognitivă”, susține acesta.

Cercetătorii au descoperit de asemenea că persoanele care au avut conversații în ultimele 3 zile înainte de testare au fost puțin mai protejate de probleme cognitive în timpul izolării prelungite.

Alte studii cercetează acum relatările unor persoane cu opțiuni limitate de interacțiune despre importanța variației programului și mișcării zilnice.

„Din punct de vedere al memoriei, dacă puteți face mișcare fizică în afara casei, variați acele trasee de la o zi la alta pentru a permite creierului să codifice acele zile într-un context diferit dacă vreți să vă amintiți puțin mai bine ce ați făcut în fiecare zi”, spune profesorul Hayes.

Citește și:




Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1553 vizualizari

  • +1 (7 voturi)    
    da,cum sa nu (Miercuri, 11 august 2021, 18:32)

    Mistrelutz [utilizator]

    facem si parkinson.
    Daca nu esti in stare sa stai singur ,izolat ,anumite perioade de timp ,ai probleme mai mari decat a-ti aminti niste lucruri. cine nu cunoaste , In sensul ca nu te cunosti si..nu te suporti tu ,pe tine. imagineaza-ti ce simt altii si cum te suporta :)))
  • +3 (5 voturi)    
    Ai putea trage concluzia... (Miercuri, 11 august 2021, 19:15)

    Nyk1 [utilizator]

    ...că problemele de ordin psihic datorate unor măsuri disproporționate de combatere a răspândirii COVIDului sunt o problemă chiar mai mare decât boala în sine (aceast având o mortalitate de doar 0,5% pentru persoanele nevaccinate și probabil o zecime dintr-atâta sau mai puțin - de ordinul gripei comune - pentru cele vaccinate).

    Ca să nu mai vorbim aici de factorul economic și de cei care și-au pierdut locurile de muncă și/sau obiectul muncii în timpul pandemiei.
    • +1 (1 vot)    
      Serios, sosoc? (Miercuri, 11 august 2021, 20:51)

      Dogul [utilizator] i-a raspuns lui Nyk1

      Iar vii cu placa asta “covid nu e grav, are mortaitate redusă, cam ca la gripa, problemele psihice generate de carantina sunt mai ceva decât covid”? Cât te mai prostesti? Problema psihică nu se ia, copile si nu poate fi “aruncată” asupra unei grupe vulnerabile, de ex, cum ar fi oamenii din azilelor de bătrâni.
      • 0 (0 voturi)    
        Dacă vei urmări câți folosesc „șoșoc” sau „rusia” (Joi, 12 august 2021, 9:21)

        hsl [utilizator] i-a raspuns lui Dogul

        în răspunsurile date unor argumente logice, vei înțelege de ce problemele psihologice au un grad de transmisibilitate mult peste cel al oricărei variante de virus biologic.
        • 0 (0 voturi)    
          Bine, șoșocel (Joi, 12 august 2021, 10:41)

          Dogul [utilizator] i-a raspuns lui hsl

          Șoșocel e mai bine? :))))))))
      • 0 (0 voturi)    
        Nu ai citit bine (Joi, 12 august 2021, 18:01)

        Nyk1 [utilizator] i-a raspuns lui Dogul

        Am spus că, PENTRU PERSOANELE VACCINATE, boala are mortalitate redusă, la fel ca a gripei pentru nevaccinații de gripă.

        Dacă pentru gripă nu luam măsuri excepționale înainte, nu văd de ce am mai lua pentru COVID (vaccinurile au schimbat datele problemei, înainte am înțeles și am susținut măsurile). De soarta nevaccinaților chiar nu-mi pasă, sunt pe bărbile lor.
        • 0 (0 voturi)    
          0.85% - rata decese vaccinați; 0.16% nevaccinați (Vineri, 13 august 2021, 0:57)

          hsl [utilizator] i-a raspuns lui Nyk1

          cifrele actualizate pentru delta în UK (peste 50 de ani e prăpăd la nv, însă acelea sunt cifrele la nivel global).
          Deci delta a schimbat complet ceea ce credea lumea că știe (mai puțin faptul că pentru tineri - cei sub 50 - periculozitatea covid este similară epidemiilor de gripă moderată - epidemiile severe de gripă sunt și au fost mult mai mortale).


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by