La sfarsitul anului trecut, toate partidele parlamentare semnau cu entuziasm Pactul National pentru educatie, un document care semnala subfinantarea cronica a educatiei si cercetarii si necesitatea unor masuri dure pentru a reduce decalajul dintre Romania si celelalte state ale Uniunii Europene. Toate partidele se angajau ca, daca vor ajunge la guvernare, sa asigure un minim de 6% din PIB pentru educatie si 1% pentru cercetare. Proiectul de buget pentru 2009 are cei 6% pentru educatie. Despre cercetare, insa, nu se prea mai vorbeste.
E destul de greu sa afli care este procentul pentru cercetare din stirile care apar in presa, insa institutele isi recalculeaza deja bugete si contributii la proiecte de cercetare pornind de la un procent de 0,18% din PIB. In anul 2008 era 0,8%.
Nu e de mirare ca cercetatorii se ingrijoreaza si incearca sa ia atitudine. Cu cateva saptamani in urma, asociatia Ad Astra a tinerilor cercetatori romani a trimis o scrisoare deschisa guvernului Romaniei. Astazi va organiza o conferinta de presa la Palatul Parlamentului. Intrebarea de pornire este destul de grava: se va mai face cercetare stiintifica in Romania?
Pe de alta parte, veti spune, e criza economica: e normal sa facem economii. Cum si de unde ar trebui taiat? Care sunt domeniile in care trebuie stransa cureaua? Cum ar trebui construita o politica a stiintei? Iata intrebarile pe care vi le propunem pentru zilele urmatoare. Am stat de vorba pe acest subiect cu Roxana Bojariu, membra a asociatiei Ad Astra, cercetator la Institutul National de Meteorologie si unul dintre autorii principali ai IPCC (Grupul interguvernamental pentru schimbari climatice). Iar la ora 15 va astept la o discutie online cu Octavian Voiculescu, de la University College London, sa vedem cum se face politica stiintei in alte tari aflate in criza.
R: Roxana Bojariu, asociatia Ad Astra protesteaza impotriva modului in care actualul guvern nu respecta promisiunile Pactului National pentru educatie si cere alocarea a cel putin 0,8% din PIB pentru cercetare. Vi se va spune ca tara e in criza, si ca trebuie sa facem economii. Nu e normal sa se "taie" de peste tot?
Criza economica actuala poate fi abordata reactiv, supravietuind de azi pe maine sau proactiv, marcand inceputul unei noi linii de evolutie. In primul caz, se poate guverna, fara prea mare efort administrativ – se reduce bugetul pana la limita de subzistenta. Abordarea proactiva transforma criza în semnul unei noi dezvoltari. In cazul Romaniei, abordarea proactiva poate transforma decalajul dezvoltarii intarziate in avantaj. La nivel global, exista o nevoie radicala de restructurare socio-economica care ne aduce la aceeasi linie de start, motivandu-ne sa regandim inovator bazele societatii noastre. Investitii bine tintite in cercetare si inovare pot declansa procese in cascada care sa impinga Romania intr-un nou salt evolutiv.
R: Deocamdata, insa "stam prost". Cat de ramasa in urma e Romania la capitolul cercetare?
Realitatea de la care pornim este consecinta unei subfinantarii cronice a cercetarii, cu o relativa revenire la sume mai decente, în ultimii ani. Conform celui mai recent raport privind aria europeana de cercetare, în 2006 Romania avea în jur de 20.500 de cercetatori si se afla pe unul din ultimele locuri din UE cu ai sai 2 cercetatori la 1.000 de lucratori, intr-un clasament al resursei umane din sectorul de cercetare. In 2006, alocatia bugetara dedicata cercetarii a fost de 0,45% din produsul intern brut (PIB). Tot în 2006 Finlanda avea în jur de 15 cercetatori la mia de locuitori activi. O tara ca Finlanda a alocat insa peste 3,37% din produsul intern brut cercetarii şi inovarii, aflandu-se printre fruntase la numarul de lucrari stiintifice publicate si numarul de patente depuse. Tot în 2006, Finlanda se situa peste media europeana si in ceea ce priveste ponderea exportului high-tech din totalul exporturilor nationale. In toate aceste clasamente Romania se plasa la polul opus al ierarhiei. Am ales spre comparatie cazul Finalndei, pentru ca e o tara care nu exceleaza in resurse naturale, in schimb straluceste prin exploatarea resursei umane. Ceea ce ne-am dori si noua.
R: Pe de alta parte, am putea spune asa: cercetarea romaneasca cronic subfinantata este oricum non-competitiva si ineficienta. Poate ca ar trebui sa acceptam ca nu se face cercetare de calitate in Romania si ca toti cei care vor sa faca cercetare trebuie sa-si gaseasca o institutie occidentala performanta. Avem pentru ce lupta? Se face cercetare de calitate in momentul de fata in Romania? Ceva care sa merite finantat chiar in conditii de criza pentru ca ne poate propulsa inainte?
Dincolo de statistici, exista insule de excelenta care functioneaza in cercetarea romaneasca. Romania participa la activitati ale Agentiei Spatiale Europene, contribuind la intelegerea proceselor fizice din atmosferele ultrainalte si ionizate ale planetelor Pamant si Venus si pregatind lansarea unui minisatelit. In cadrul Centrului European de Cercetari Nucleare (CERN), Romania participa la trei experimente internationale, fiecare cu peste 2.000 de cercetatori din peste 80 de tari. Participarea Romaniei la activitati stiintifice de anvergura include si proiectul GRID care presupune interconectarea a 100.000 de unitati de calcul de pe intregul glob in ceea ce poarta deja numele sugestiv de "internet de generatia a doua". Prin Institutul de Fizica şi Inginerie Nucleara (IFIN), Romania si-a asumat participarea la constructia Institutului de Cercetari de Fizica Nuclearǎ de la Darmstadt, Germania, un proiect care va demara peste 7 ani si care va investiga materia nucleara in conditii extreme. Cercetatori romani participa si la proiectul international H1 (300 de cercetatori din 20 tari) de la Deutsches Elektronen Sychrotron (DESY, Hamburg, Germania) in cadrul caruia studiaza structura intima a materiei cu rezolutii ce ating dimensiuni de ordinul unei miimi dintr-un proton. In 2007, a aparut Raportul al IV–lea al Grupului Interguvernamental pentru Schimbari Climatice (IPCC), unde, din colectivul de autori principali si editori, au facut parte si oameni de stiinta romani. Toate aceste rezultate si inca multe altele, au fost posibile si pentru ca a existat o alocare bugetara, semnificativ marita, in ultimii ani.
Dar, oare, acestea sunt grupurile si proiectele care sunt in mod predilect finantate? Cum se face politica cercetarii in Romania? Cum se fac evaluarile?
Exista inca probleme legate de evaluarea institutionala si individuala a rezultatelor activiatii stiintifice, semnalate si de Asociatia Ad Astra. In ciuda problemelor existente, transparenta cheltuirii fondurilor in cercetare este printre cele mai mari, comparativ cu ce se intampla in alte sectoare socio-economice ale societatii romanesti. Cheltuielile se fac, in general, in urma derularii proiectelor castigate prin competitie si intregul proces, de la propunere pana la obtinerea de rezultate, este public. Asociatia Ad Astra a facut eforturi deosebite sǎ impuna aceast transparenta si eforturile vor continua. Nu exista limite ale performantei stiintifice, de aceea nici demersul critic nu poate inceta vreodata. Reforma continua tine de esenta activitatii stiintfice, dar reforma fara resurse e doar o forma fara fond.
Ce se va intampla in conditiile reducerii dramatice a finantarii pentru cercetare? Dincolo de faptul ca guvernul nu respecta o promisiune facuta si solemn intitulata Pactul national pentru educatie, cum vezi consecintele reducerii bugetului pentru cercetarea stiintifica?
Conform tintelor asumate pentru 2010, Romania trebuie sa-si mareasca semnificativ bugetul cercetarii, aratǎ raportul Comisiei Europene. Pactul pentru Educatie şi Cercetare, semnat de toate partidele, prevede si el marirea bugetului destinat cercetarii, ca o conditie necesara a reformei. Insa guvernul Romaniei, în anul 2009, intorce iar “armele” si procentele. Asociatia Ad Astra considera ca guvernul Romaniei - prin intentia de a acorda cercetarii si dezvoltarii doar 0,18% din PIB – e pe punctul de a face o greseala istorica ale carei urmari vor fi greu de remediat în viitor. Pe termen scurt si mediu, ea va conduce la blocarea activitatilor din cercetare, diminuarea numarului tinerilor cercetatori si descurajarea revenirii in tara a oamenilor de stiinta romani din strainatate. Pe termen lung, performantele economiei nationale, in particular competivitatea tehnologica a tarii, vor fi substantial afectate.
Din acest motiv, Asociatia Ad Astra solicita guvernului alocarea pentru cercetare, dezvoltare şi inovare în 2009 a cel putin 0,8% din Produsul Intern Brut, în conformitate cu angajamentele Romaniei fatǎ de Uniunea Europeana si in spiritul Pactului pentru Educatie si Cercetare, semnat si de partidele aflate in prezent la guvernare. Solicitam Preşedintelui Romaniei, ca initiator si garant al Pactului pentru Educatie si Cercetare, sprijinul pentru respectarea literei si spiritului acestui acord care a adus impreuna politicienii şi o parte insemnata a societatii civile din România. Demersul nostru privind alocarea pentru cercetare a 0,8% din PIB este sustinut direct de peste 1.100 semnatari ai petitiei on-line, gǎzduita de situl Asociatiei Ad Astra. Lista semnatarilor ramane deschisa.
Mai multe despre cercetare, criza si politica stiintei in Europa, in discutia online de la ora 15, cu dr. Octavian Voiculescu de la University College, London.
Linkuri interesante
Pactul pentru Educatie şi Cercetare
0
2
