În epoca dezinformării și manipulării e cel mai bine să facem verificări – sau măcar să nu credem tot ce citim sau auzim pe rețelele sociale și pe internet.
Dar există și adevăruri fundamentale care ne-au fost predate când eram copii și despre care aflăm acum că nu au fost niciodată adevărate. Sau au fost adevărate până a venit clipa în care am avut noi informații, care le-au demolat statutul de „mituri”. Și sunt din multe domenii, de la geografie la astronomie și până la istorie. LifeHacker trece în revistă unele din ele.
Acum avem un ocean nou
Odinioară, când ni se cerea să identificăm oceanele pe harta lumii, trebuia să amintim patru: Atlantic, Pacific, Indian și Arctic. Acum a intrat pe scenă unul nou: Oceanul Sudic. Sau a fost mereu acolo, în jurul Antarcticii, și nu l- am recunoscut, spunând că sunt doar extremitățile reci ale oceanelor Pacific, Atlantic și Indian. Dar National Geographic spune a sosit momentul și e bine să credem.
Bine ai venit, Ocean Sudic, suntem încântați de cunoștință!
Și s-ar putea să avem și un nou continent
Câte continente sunt pe Pământ? Dacă spui „șapte”, ești de acord cu Google și s-ar putea să fie chiar așa: Africa, America de Nord și cea de Sud, Antarctica, Asia, Australia, Europa. Oamenii îl mai întreabă pe Google: sunt 8 sau 7? 5 sau 7? 12? 9?
Nu sunt în nici un caz 12, dar s-ar putea să fie 8, conform unui grup de geologi care-l numără și pe unul care este scufundat de 23 de milioane de ani. Ei spun că acest continent „ascuns” este o masă de pământ dintre Noua Zeelandă și Noua Caledonie, o parte ridicată a fundului oceanic și-i dau nume simpatice: Zealandia sau Tasmantis. Nu-i așa că sună ca în „Game of Thrones”?
Pluto, ce ești?
Dacă începi să scrii pe Google „este p...”, a doua sugestie sună: „Este Pluto o planetă?” – devansată doar de „Este pneumonia contagioasă?”. Mulți știm cu siguranță că era o planetă când le-am învățat, de la Mercur-cea-mai- apropiată-de-Soare și terminând cu Pluto.
Dar i s-a tras covorul de sub picioare în 2005, când Uniunea Astronomică Internațională a votat ca Pluto să fie degradată la statutul de „planetă pitică”. Sunt multe motive, iar unul dintre ele este că telescoapele au devenit tot mai mari și mai bune, așa că am început să vedem și lucruri mai îndepărtate.
Ne- am dat seama că este mai mică decât credeam (de fapt, chiar mai mică decât Luna noastră) și dincolo de ea sunt obiecte și mai mari. Dar ne-a părut rău să-i retragem titlul de planetă, așa că „planetă pitică” pare un compromis acceptabil.
Vrăjitoarele din Salem nu erau arse pe rug
Până acum am vorbit de știință, dar facem o primă incursiune în istorie ca să spunem că „vrăjitoarele” nu erau, de fapt, arse pe rug la Salem – erau spânzurate, conform legilor engleze. Tot e revoltător, dar măcar mai puțin oribil. Mitul arderii pe rug este probabil inspirat de procesele din Europa, unde execuțiile prin ardere erau o practică obișnuită.
Istoricii estimează că isteria vânătorii de vrăjitoare dintre secolele 15 și 18 ar fi făcut 50.000 de victime. Unele erau arse pe rug, altele spânzurate sau decapitate, iar cadavrele erau incinerate ca „protecție împotriva vrăjilor postmortem”.
A fi sau a nu fi... brontozaur?
Am învățat de copii că brontozaurul era un dinozaur uriaș, cu gât și coadă lungi, spre deosebire de tiranozaur, triceratops, stegozaur sau pterodactil. Dar era, de fapt... apatozaur. Sau nu? Faimosul paleontolog Othniel Charles Marsh a inventat în 1879 cuvântul brontozaur.
În 1903, paleontologul Elmer Riggs a aflat că era, de fapt, identic cu apatozaurul pe care Marsh îl descrisese în 1877. În astfel de cazuri, regulile nomenclaturii științifice spun că numele mai vechi are prioritate, iar brontozaurul a suferit astfel a doua extincție. Doar că un alt paleontolog a decis în 2015 că erau suficiente deosebiri între cele două grupe de fosile ca să poată fi clasificate ca specii diferite. Așa că brontozaurii chiar au existat. Până la proba contrarie?...
Știați că electronii nu se rotesc în jurul nucleului?
Dacă aveți în minte imaginea electronilor evoluând pe orbite în jurul nucleului atomic, ca planetele în jurul Soarelui, aflați că ea – numită modelul Bohr – este considerată depășită din 1920. Dar apare încă în manuale pentru că explică mai simplu ceea ce cred oamenii de știință că se întâmplă cu adevărat cu electronii.
Se consideră în continuare că atomii au un nucleu alcătuit din protoni și neutroni, iar electronii se găsesc undeva pe aproape. Dar unde? Se pare că încă nu știm. Savanții vorbesc acum despre „orbitale” sau „nori de electroni”, locuri cu forme bizare în este „cel mai probabil” să se afle electronii.
0
1
