Observatorul Herschel, un telescop spatial european construit cu asistenta NASA, a incetat sa mai adune date dupa ce si-a epuizat, precum preconizat, rezervele de heliu lichid folosit pentru racire, informeaza NASA. Potrivit Agentiei Spatiale Europene, detectoarele telescopului Herschel au fost concepute pentru a inregistra lungimi de unda de la infrarosu pana la unde cu dimensiuni sub-milimetrice facand posibila studierea regiunilor reci de gaz si praf din Univers, invizibile pana acum.
Telescopul Herschel, lansata in urma cu aproximativ patru ani de Agentia Spatiala Europeana (ESA), a avut drept misiune observarea partilor reci ale Universului.
"Herschel ne-a dat posibilitatea de a arunca o privire in regiunile intunecate si reci ale Universului care sunt invizibile pentru alte telescoape", a declarat John Grunsfeld din cadrul Directoratului Misiunii Stiintifice NASA. "Aceasta misiune de succes demonstreaza ca NASA si ESA pot lucra impreuna pentru a aborda misterele nerezolvate din astronomie", a adaugat Grunsfeld.
Confirmarea ca s-a epuizat heliul folosit de telescop a venit luni, la inceputul sesiunii zilnice de comunicare a navetei spatiale cu statia de la sol, din vestul Australiei. S-a inregistrat o crestere evidenta a temperaturilor pentru toate instrumentele Observatorului Herschel.
Pentru a evita compromiterea datelor din cauza caldurii, dispozitivele de masurare trebuie racite, cu heliu lichid, pana la temperaturi de -271 grade Celsius. Temperaturile au fost mentinute scazute si de orbita vehiculului spatial in jurul unui punct stabil, numit al doilea punct Lagrange al sistemului Pamant-Soare, aflat la aproximativ 1.5 milioane kilometri de Terra. Pozitionarea a permis Observatorului Herschel o vizualizare mai buna a Universului.
Herschel a fost lansat in mai 2009, la bordul unei rachete Ariane 5, din Guyana Franceza. Laboratorul NASA Jet Propulsion din Pasadena, California, a construit componente pentru doua din cele trei instrumente stiintifice ale Telescopului Herschel. Totodata, NASA a colaborat cu ESA la activitatile de procesare a datelor.
"Herschel a imbunatatit cunostintele pe care le avem despre felul in care se formeaza planetele si stelele noi, insa a ridicat, de asemenea, multe noi intrebari. Astronomii vor lucra timp de ani de zile pentru a completa descoperirile facute de Herschel cu observatii de la sol si observatii spatiale", a declarat Paul Goldsmith, din cadrul Jet Propulsion Laboratory.
Herschel nu va mai realiza alte observatii insa descoperirile vor continua, relateaza NASA. Astronomii analizeaza inca datele transmise de observatorul spatial, o mare parte dintre ele fiind facute deja publice si fiind accesibile prin intermediul NASA Herschel Science Center si Herschel Science Center al ESA. Dosarul final al datelor va fi publicat in aproximativ sase luni.
"Scopul nostru este sa ajutam comunitatea din SUA sa exploateze aurul care se afla in arhiva de date", a declarat cercetatorul NASA Phil Appleton.
Printre reperele misiunii Herschel se numara:
* Descoperirea in spatiu a unor structuri lungi, filamentare, presarata cu noduri dense de materie din care se formeaza stele.
* Detectarea, in premiera, a unor molecule de oxigen in spatiu dar si a altor molecule nemaiintalnite. Prin cartografierea moleculelor in diferite regiuni, cercetatorii invata mai multe despre ciclurile de viata ale stelelor si planetelor.
* Descoperirea unor fluxuri de mare viteza in jurul gaurilor negre din galaxii active, care ar putea curata regiunile inconjuratoare si suprima formarea de noi stele.
* Obtinerea de imagini ale unor galaxii foarte indepartate, invizibile pentru cercetatori inaintea misiunii Herschel, si furnizarea de informatii noi cu privire la rata de formare a stelelor in aceste galaxii.
* Urmarirea traseului moleculelor de apa din galaxii indepartate pana in norii de gaze dintre stele si pana in sistemele solare.
* Examinarea unei comete in sistemul nostru solar si gasirea unor dovezi ca o parte considerabila a apei de pe Pamant ar fi fost adusa de catre comete.
* Descoperirea, impreuna cu Telescopul Spatial Spitzer al NASA, a unei mari centuri de asteroizi in jurul stelei Vega.
Alte rezultate din misiunii includ descoperirea uneia dintre cele mai tinere stele vazute vreodata in apropiere de "pepinierei stelare" Orion si a unui disc ciudat din material de formare a planetelor in jurul stelei TW Hydra, indicand ca formarea planetelor are loc pe perioade mai lungi de timp decat asteptat.
Herschel a aratat, de asemenea, ca stele interactioneaza cu mediul lor in moduri surprinzatoare, inclusiv lasand urme ale miscarii lor prin nori de gaz si praf.
