Apa descoperita in mantaua Lunii are aceeasi origine ca apa de pe Terra, provenind din meteoriti primitivi, afirma oamenii de stiinta, citati de Mediafax.

Luna, fotografiata de Misiunea GalileoFoto: NASA/JPL

In urma cu 4,5 miliarde de ani, Luna s-a format prin acumularea unor deseuri spatiale in fuziune, rezultate din impactul dintre protoplaneta Theia (de marimea planetei Marte) si Terra primitiva. Potrivit oamenilor de stiinta, caldura degajata in urma acestei coliziuni ar fi trebuit sa impiedice elementele care alcatuiesc apa (hidrogen si oxigen) sa fie prezente in straturile profunde ale Lunii, intrucat aceste elemente ar fi trebuit sa se evapore, scrie maxisciences.com.

Cu toate acestea, dispozitivele spatiale lansate de NASA, alaturi de esantioanele lunare aduse pe Terra de misiunile Apollo au confirmat prezenta apei pe Luna, atat in scoarta, cat si in profunzimile sale. Aceasta descoperire dateaza de mai multi ani si i-a intrigat pe cercetatori, care au dorit sa determine originea acelor molecule de apa lunara.

Savantii au cercetat in amanunt hidrogenul descoperit in cristalele si in fragmentele sticloase descoperite in rocile lunare si se pare ca au aflat un raspuns. Potrivit unui studiu publicat recent in revista Science, acest element chimic, la fel ca apa gasita pe Luna, ar avea aceeasi origine ca hidrogenul si apa de pe Terra. Aceasta concluzie este sustinuta de analiza izotopilor de hidrogen si mai ales a celor de deuteriu (izotop al hidrogenului cu un neutron), care a dovedit cu un grad de precizie de 98% ca originea hidrogenului din apa de pe Terra este aceeasi cu originea acelor roci: din apa existenta pe meteoritii primitivi.

Alberto Saal, coordonatorul studiului, geochimist la Universitatea Brown din Statele Unite, afirma ca raportul deuteriu / hidrogen din apa de pe Terra si cel din esantioanele lunare sunt identice cu cele descoperite in meteoritii provenind din centura de asteroizi dintre Marte si Jupiter.

De fapt, aceasta apa ar proveni din meteoritii primitivi situati in partile exterioare ale centurii de asteroizi, cunoscuti pentru faptul ca sunt bogati in anumite elemente, inclusiv in apa.

Pornind de la aceste constatari, oamenii de stiinta au emis ipoteza potrivit careia apa era prezenta pe Terra inainte de formarea Lunii si ca aceasta din urma ar fi "recuperat" o parte din aceasta apa de origine terestra in momentul formarii sale. "Explicatia cea mai simpla ar fi aceea ca apa exista deja pe proto-Terra in momentul acelui impact urias. O parte din acea apa a supravietuit impactului, iar rezultatul il vedem pe Luna", a declarat Alberto Saal. Misterul a fost elucidat insa doar partial, intrucat acest scenariu nu rezolva problema evaporarii apei, fenomen care ar fi trebuit sa fie generat de caldura uriasa degajata de coliziunea aflata la originea procesului de formare a Lunii. Acea caldura ar fi trebuit sa faca imposibila prezenta apei pe Luna.

"Cum a putut o parte din acea apa sa supravietuiasca?", se intreaba oamenii de stiinta. "Intr-un anumit fel, impactul nu a cauzat disparitia intregii cantitati de apa. Insa noi nu cunoastem deocamdata motivul din spatele acestui fenomen", a adaugat Alberto Saal. Acelasi cercetator considera ca oamenii sunt inca departe de a cunoaste toate procesele importante care au loc in timpul formarii planetelor si a satelitilor lor.