In privinta aspectelor esentiale, planeta HD 189733b din constelatia Vulpecula (Vulpea) este cat se poate de diferita de Pamant, insa o trasatura le aseamana pe cele doua, vazute din spatiu, ambele au culoarea albastra, informeaza Agentia Spatiala Americana. In urma observatiilor facute cu ajutorul Telescopului Hubble, astronomii au dedus culoarea reala a planetei aflate la 63 de ani-lumina distanta de Terra.
HD 189733b este una dintre cele mai apropiate exoplanete care pot fi vazute in timp ce trec prin fata stelelor-mama, iar in timpul acestui tranzit planetele isi imprima semnatura pe lumina emisa de stelele lor. Aceasta lumina poate fi analizata cu ajutorul spectrografului.
isi imprima semnatura pe lumina emisa de stelele lor, care este analizata cu ajutorul spectrografului.
Citeste mai mult: adev.ro/mps21p
isi imprima semnatura pe lumina emisa de stelele lor, care este analizata cu ajutorul spectrografului.
Citeste mai mult: adev.ro/mps21p
Potrivit NASA, spectograful Telescopului Spatial Hubble a masurat modificarile de culoare a luminii planetei inainte de a trece prin dreptul stelei-mama, in timpul tranzitului si dupa ce a trecut prin spatele stelei-mama. A inregistrat astfel o mica scadere in lumina si o usoara schimbare de culoare.
"Am vazut lumina devenind ce in ce mai putin stralucitoare in privinta undelor albastre, dar nu a celor verzi sau rosii. Lipseste lumina din albastru, dar nu din rosu atunci cand e ascunsa", a declarat Frederic Pont, de la Universitatea din Exeter (Marea Britanie), membru al echipei de cercetare. "Acest lucru inseamna ca obiectul care a disparut a fost albastru", a precizat cercetatorul.
Redare artistica a planetei HD 189733b / Foto: NASA, ESA, and G. Bacon (STScI)
Observatiile anterioare indicau ca planeta ar fi albastra iar cele mai recente observatii facute cu telescopul Hubble confirma acest lucru.
Vazuta direct, aceasta planeta ar arata ca un punct albastru, amintind de culoarea Pamantului asa cum se vede din spatiu. Insa asemanarile dintre cele doua planete se opresc aici.
Pe planeta HD 189733d temperatura pe fata indreptata catre steaua mama se ridica la circa 1093 de grade Celsius si, potrivit NASA, suprafata planetei este maturata de vanturi care ating o viteza de circa 2011 m/s. Culoarea albastru cobalt a planetei nu este data de reflectia unui ocean tropical asa cum se intampla in cazul Pamantului, ci mai degraba de o atmosfera tulbure cu nori ce au in componenta particule de silicat. Silicatii care se condenseaza din cauza caldurii ar putea forma particule minuscule de sticla, care imprastie lumina albastra mai degraba decat lumina rosie.
Schema comparative a culorii planetelor din sistemul solar cu cea a planetei HD 189733b / Foto: NASA, ESA, and A. Feild (STScI)
Hubble si alte observatoare au realizat studii intensive ale planetei HD 189733b si au descoperit ca atmosfera ei este variabila si exotica.
HD 189733b se incadreaza intr-o clasa bizara de planete fierbinti, precum Jupiter, a caror orbita este foarte apropiata de steaua-mama. Observatiile au oferit noi perspective cu privire la compozitia chimica si structura intregii categorii de planete.
Norii joaca adesea un rol cheie in atmosfera planetara. Detectarea prezentei si a importantei norilor in cazul acestor planete este de o importanta cruciala pentru intelegerea fizicii si climatologiei altor planete, precizeaza NASA.
Planeta HD 189733b a fost descoperita in 2005. Se afla la o distanta de doar 4,6 milioane de kilometri de steaua-mama, atat de aproape incat este blocata gravitational - o parte a planetei este intotdeauna indreptata catre steaua pe care o orbiteaza in timp ce cealalta parte este intotdeauna intunecata.
In 2007, Telescopul Spatial Spitzer al NASA a masurat lumina infrarosie, sau caldura, emisa de planeta, realizand astfel una dintre primele harti de temperatura a unei exoplanete. Harta arata ca diferenta de temperatura dintre cele doua parti ale planetei HD 189733b (cea dinspre steaua-mama si cea intunecata) este de aproximativ 260 grade Celsius. Acest aspect ar trebui sa provoace vanturi foarte puternice dintre partea luminoasa (mai calda) si partea intunecata (mai rece).
0
5
