Pentru prima data de la descoperirea, in urma cu aproape 20 de ani, a exoplanetelor - planete care orbiteaza alte stele decat Soarele - Observatorul cu raze X Chandra a detectat o exoplaneta in timpul traversarii prin fata stelei-mama.

Ilustratie: Planeta HD 189733b, in timpul tranzitului prin fata stelei-mamaFoto: X-ray: NASA/CXC/SAO/K.Poppenhaeger et al.

Potrivit Administratiei Spatiale Americane, o aliniere avantajoasa a unei planete si a stelei-mama din sistemul HD 189733, care se afla la 63 ani-lumina distanta de Pamant, a permis Observatorului Chandra al NASA si Observatorulului XMM Newton al Agentiei Spatiale Europene sa detecteze o scadere in intensitatea razelor X in timp ce planeta tranzita steaua.

"Mii de planete, posibile candidate, au fost observat in timpul tranzitului doar in lumina optica", a declarat Katja Poppenhaeger de la Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics (CfA), din Cambridge (Massachusetts, SUA), care a condus un nou studiu publicat in editia din 10 august a publicatiei de specialitate Astrophysical Journal.

"Faptul ca avem, in sfarsit, posibilitatea de a studia in raze X una (o planeta- n.red.) este important deoarece dezvaluie noi informatii despre proprietatile unei exoplanete", a precizat Katja Poppenhaeger.

Echipa a folosit instrumentele Chandra pentru a observa sase tranzite si date de la XMM Newton inregistrate pentru un tranzit.

Potrivit NASA, planeta, cunoscuta sub numele de HD 189733b, este un "Jupiter fierbinte", ceea ce inseamna ca este similar, ca marime, cu planeta Jupiter din sistemul nostru solar, insa are o orbita foarte stransa in jurul stelei sale.

HD 189733b, din constelatia Vulpecula (Vulpea), este de peste 30 de ori mai aproape de steaua sa decat Pamantul este de Soare. Aceasta orbiteaza steaua-mama o data la fiecare 2,2 zile. HD 189733b este planeta de tipul Jupiter fierbinte cea mai apropiata de Pamant, devenind astfel o tinta pentru astronomii care doresc sa afle mai multe despre acest tip de exoplanete si despre atmosfera lor.

Astronomii au folosit telescopul spatial Kepler al NASA pentru a o observa in lumina optica si Telescopul Spatial Hubble pentru a confirma ca este de culoare albastra, ca urmare a faptului ca particulele de silicati din atmosfera sa imprastie preferential lumina albastra.

Ilustratie: Planeta HD 189733b, in timpul tranzitului prin fata stelei-mama / Foto: X-ray: NASA/CXC/SAO/K.Poppenhaeger et al.

Studiul ce are la baza date obtinute de Chandra si de XMM Newton a descoperit indicii cu privire la dimensiunea atmosferei planetei. Observatorul a identificat o scadere a luminozitatii in timpul tranzitului. Scaderea luminii observata in raze X a fost de trei ori mai mare decat scaderea corespunzatoare observata in lumina optica.

"Datele cu raze X sugereaza ca exista straturi intinse in atmosfera planetei care sunt transparente in lumina optica, dar opace la raze X", a declarat unul dintre co-autorii lucrarii, Jurgen Schmitt, de la Universitatea Hamburger Sternwarte din Hamburg, Germania. "Cu toate acestea, avem nevoie de mai multe date pentru a confirma aceasta idee", a adaugat cercetatorul.

In urma analizelor, astronomii pot afla informatii si despre modul in care planeta si steaua se afecteaza reciproc.

Cercetatorii au descoperit de aproape un deceniu faptul ca razele X si radiatiiile ultraviolete ale stelei principale din HD 189733 evapora, in timp, atmosfera planetei HD 189733b. Autorii studiului estimeaza ca din atmosfera planetei se pierd intre 100 milioane si 600 milioane de kilograme de masa pe secunda.

Atmosfera HD 189733b pare sa se subtieze cu 25% pana la 65% mai repede decat ar face-o in cazul in care atmosfera planetei ar fi mai mica.

"Atmosfera extinsa a acestei planete este o tinta mai mare a radiatiilor puternice emise de steaua-mama, deci se produce o evaporare mai mare", a declarat un alt co-autor al studiului, Scott Wolk, de asemenea de la Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics.

Steaua principala din HD 189733 are, de asemenea, un companion rosu slab, detectat pentru prima oara in raze X de Observatorul Chandra. Stelele s-au format, probabil, in acelasi timp, dar vedeta principala pare a fi cu 3 miliarde - 3,5 miliarde ani mai tanara decat steaua companion, acest lucru fiiind indicat de faptul ca se roteste mai repede, afiseaza un nivel mai ridicat de activitate magnetica si este de aproximativ 30 de ori mai stralucitoare in raze X decat companionul sau, arata NASA.

"Aceasta stea nu isi arata varsta si avand o planeta mare drept insotitor ar putea fi explicatia", explica Katja Poppenhaeger. "Este posibil ca acest Jupiter fierbinte pastreaza un nivel ridicat al rotatiei stelei si al activitatii magnetice, facand-o sa se comporte in anumite moduri, ca si cum ar fi o stea mult mai tanara", a aduaugat Poppenhaeger.