O stea aproape la fel de batrana ca Universul, identificata dupa amprenta sa chimica
In cazul in care calculele oamenilor de stiinta sunt exacte, aceasta stea s-a format la doar 200 milioane de ani dupa Big Bang.
Pana in prezent, cele mai batrane stele identificate - descrise in 2007, respectiv 2013 de echipe de cercetatori europeni si americani - aveau circa 13,2 miliarde de ani.
La scara astronomica, aceasta stea antica se afla relativ aproape de noi, a aratat Stefan Keller, de la Observatorul Mont Stromlo din capitala australiana Canberra.
Steaua este situata in Calea Lactee, galaxia noastra, la o distanta de circa 6.000 de ani-lumina de Terra, iar numarul ei matricol din catalogul Universului este SMSS J0313000.36-670839.3.
"Factorul revelator al varstei acestei stele este absenta oricarui nivel detectabil de fier in spectrul luminos pe care il emite", a precizat Stefan Keller intr-un email transmis AFP.
Initial, Big Bang a creat un Univers umplut cu hidrogen, heliu si putin litiu. Toate celelalte elemente chimice care exista astazi au fost create in interiorul stelelor, nascute din norii de gaze si praf lasati in urma de supernove - exploziile unor stele uriase aflate la sfarsitul vietii.
Reciclarea fara incetare a acestor elemente poate sa ii ajute pe astrofizicieni sa evalueze varsta unei stele, intrucat concentratia de fier creste odata cu "reincarnarile" succesive. Altfel spus, cu cat exista mai putin fier intr-o stea, cu atat aceasta este mai batrana.
"Concentratia de fier din Univers a crescut de-a lungul timpului, pe masura ce noi generatii de fier se formeaza si mor", a explicat profesorul Keller.
Cercetatorul a adaugat ca "putem sa utilizam cantitatea de fier continuta intr-o stea ca un fel de <<orologiu>> care sa ne spuna momentul in care steaua s-a format".
"In cazul stelei noastre, cantitatea de fier reprezinta mai putin de o milionime din cea detinuta de Soare si de cel putin 60 de ori mai mica decat aceea din oricare alta stea. Asta inseamna ca steaua noastra este cea mai batrana descoperita pana in prezent", a adaugat cercetatorul.
Steaua SMSS J0313000.36-670839.3 a fost descoperita cu ajutorul telescopului SkyMapper de la Universitatea Nationala Australiana, care coordoneaza in prezent un studiu al boltei ceresti australe, care se desfasoara pe durata a cinci ani.
Potrivit acestui studiu, publicat duminica trecuta in revista Nature, steaua in cauza ar fi provenit dintr-o supernova cu energie slaba, a carei masa era de circa 60 de ori mai mare decat aceea a Soarelui.

Cum se apără ANRE și cum fuge de responsabilitate în scandalul liberalizării pieței energiei: Consumatorii au fost informați, iar obligarea furnizorilor să vândă la preț mic este ilegală
Poluarea de weekend din București: Agenția de Mediu dă vina pe trafic și condițiile atmosferice, activiștii de mediu indică arderi de deșeuri și încălzirea rezidențială / În rest, tăcere
INTERVIU Cum se simte scăderea numărului de îmbolnăviri în spitalele COVID: Numărul de pacienți este mai mic, dar vin mulți cu forme severe / Pericolul foarte mare este noua tulpină
VIDEO Gheorghiță: Începând cu 28 ianuarie se reprogramează cu 10 zile toate persoanele din categoria personalului esențial pentru doza 1, pentru a nu afecta rapelul și vaccinarea celor peste 65 de ani și a bolnavilor cronici
Parenting pe timp de pandemie - cum au supraviețuit părinții lunilor de școală online
sau
http://www.asur.ro/wp-content/uploads/2012/09/5.jpg
De ce sa construim si noi telescoape, cand putem sa mai construim o monstruozitate langa Casa Poporului, cu 400 milioane de euro.
Al doilea telescop ca marime din Europa, care e de 3 ori mai mare decat cel din Australia care a descoperit steaua asta, ar costa azi doar 50 de milioane de euro.
Din 400 milioane de euro ti-ar ajunge banii pentru 8 astfel de telescoape mari.
Dar lasa, e mult mai bine sa construim o cladire in care lumea sa se roage la prietenul imaginar.
Oricum avem talent la aruncat cu banii, doar in ultimii ani avem 600 de milioane dolari datorii sterse la Rompetrol si 900 milioane de euro datorii sterse la CFR.
Cred ca daca punem cap la cap toti banii aruncati sau furati de la revolutie pana acum aveam lejer bani sa ne facem si noi un LHC: http://en.wikipedia.org/wiki/Large_Hadron_Collider#Cost
Nu mai vorbesc cate spitale, universitati sau kilometri de autostrada puteam face.
De ce era nevoie de asta acum?
Un altfel de proiect ar fi ajutat mai bine. Poate chiar telescoape.