Presedintele rus Vladimir Putin si-a dat acordul pentru o versiune "ultra-grea" a rachetei sale de noua generatie Angara, cu o capacitate cuprinsa intre 120-150 de tone, a anuntat marti vice-premierul Dmitri Rogozin, potrivit AFP.

Racheta AngaraFoto: Ministerul rus al Apararii

"Astazi putem spune ca presedintele a dat unda verde pentru a demara lucrarile la acest proiect", a declarat Rogozin, citat de agentia de presa rusa Interfax.

"Asta inseamna ca dupa ce a dezvoltat intreaga serie de rachete Angara - usoara, medie si grea - vom reusi sa fabricam rachete de cu totul alta categorie: nu de 7, 15, 25 de tone, insa intre 120 si 150 de tone", a adaugat Rogozin, precizand ca ea ar urma a fie gata in 2020.

Racheta Angara, prezentata drept prima pusa la punct dupa caderea Uniuni Sovietice, ar urma sa inlocuiasca lansatorul Proton, care a suferit mai multe esecuri in ultimii ani. Angara a fost lansata in premiera in luna iulie, la scurt timp dupa esecul unui prim test, la finalul lui iunie.

Descrisa de premierul rus Dmitri Medvedev drept o racheta de "o importanta strategica", Angara ar urma, de asemenea, sa permita Moscovei sa isi reduca dependenta de cosmodromul Baikonur din Kazahstan, pentru lansari de natura comerciala si militara.

Rogozin a estimat ca rampele de lansare pentru aceasta racheta ar putea fi construite, de aceasta data in Rusia, datorita unor economii facute mai ales prin reducerea numarului de sisteme de lansare pentru versiunile mai usoare.

  • Cosmodromul de la Vostochny

Totodata, presedintele Putin a ordonat acelerarea constructiei cosmodromului Vostochny, din Orientul indepartat ruses, un proiect de mai multe miliarde de dolari care ar urma sa reduca dependenta de cosmodromului Baikonur din Kazahstan, urmand sa fie folosit pentru a lansa viitoare misiuni pe Luna sau Marte, transmite Reuters.

Liderul de la Kremlin a zburat, la bordul unui elicopter, pe deasupra santierului de la Vostochny, intr-un moment in care conflictul cu Ucraina, producatorul rachetelor Zenit si Dnepr, evidentiaza fragilitatea dependentei rusesti de fostele republici sovietice in domeniile apararii si in cel spatial.

Construirea noului poligon de lansare pe teritoriul rusesc se afla in centrul eforturilor lui Putin de a reforma o industria spatiala lovita de anii de taieri bugetare si de exodul creierelor in 1990.

"Propria noastră infrastructura spațiala și rețeaua modernă de cosmodromuri (…) va permite Rusiei să isi consolideze pozitia de superputere spatiala și să garanteze independența activităților spațiale", a declarat Putin la Vostochny, în apropiere de granița Rusiei cu China.

Vorbind cu oficialii responsabili pentru proiect, Putin a declarat ca exista intarzieri de pana la 3 luni in constructia cladirii, iar cei 6.000 de muncitori cares e afla in prezent pe santier reprezinta jumatate din numarul celor care ar trebui sa munceasca la constructia portului spatial.

"În viitor, capacitatea cosmodromului se va extinde (…) pentru a fi folosit la implementarea programelor de explorare a Lunii, a planetei Marte si a altor "obiective spatiale”, a adaugat presedintele rus.

Putin a maia aratat ca Rusia a cheltuit deja aproximativ 100 de miliarde de ruble pentru construcția noului port spațial care urmeaza s inlocuiasca cosmodromul Baikonur, închiriat de la Kazahstan dupa prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991.

Pentru proiect sunt alocate alte 50 milarde de ruble pana in 2015, a mai afirmat Putin, o suma considerabila pentru un buget afectat de costurile anexarii regiunii ucrainene Crimeea si de o economie lovita de sanctiunile Occidentale.

  • Programul spatial rus

Programul spatial rus este renumit pentru reusite precum trimiterea primului om in spatiu in 1961 si ramane o sursa de mandrie nationala.

Lansatoarele Soyuz ale Moscovei a asigurat fara probleme, si continua sa o faca, transportarea echipajului Statiei Spatiale Internationale, de pe orbita Terrei.

Cu toate acestea, Rusia s-a confruntat cu o serie de esecuri in ultimii ani in domeniul spatial. In 2013, pe langa numeroase scandaluri majore de coruptie, a existat si o serie lansari esuate, cel mai recent incident fiind cel de pe 2 iulie, cand o racheta Proton-M care transporta trei sateliti s-a prabusit la doar cateva secunde dupa lansare.