Astronomii care analizau imagini ale galaxiei NGC 5194 obtinute de telescopul Chandra, o galaxie mica aflata in vecinatatea asa-numitei "Galaxia Volbura" (Whirlpool Galaxy) sau NGC 5195, au identificat doua valuri enorme de gaze superfierbinti emise de gaura neagra supermasiva din centrul galaxiei NGC 5194, aflata la distanta de aproximativ 26 de milioane de ani lumina, conform BBC News, preluat de Agerpres.
Aceasta descoperire, prezentata la cea de-a 227-a intrunire a Societatii Astronomice Americane ce a avut loc in Florida, reprezinta un exemplu de "feedback" intre o gaura neagra supermasiva si galaxia in centrul careia se afla.
"Suntem de parere ca acest feedback impiedica galaxiile sa devina prea mari", a sustinut Marie Machacek, de la Centrul pentru Astrofizica Harvard-Smithsonian, co-autoare a studiului. "Insa, in acelasi timp, poate constitui originea unor noi stele. Acest lucru demonstreaza ca gaurile negre pot si crea, nu doar distruge", a adaugat ea.
Gaurile negre sunt cunoscute insa in special pentru "apetitul" lor colosal. Ele consuma fara discriminare, nori de gaze cosmice sau stele si practic orice obiect cosmic care ajunge in apropierea lor. In timp ce o astfel de gaura neagra se hraneste, o parte din materia pe care o inghite este "regurgitata", in acest caz sub forma a doua colosale valuri de energie. Gaura neagra din centrul galaxiei NGC 5194 a consumat probabil gazul rezultat din interactiunea dintre galaxia mai mica si vecina sa mai mare, NGC 5195, cu care se afla in curs de coliziune. Pe masura ce materia este absorbita de gaura neagra se acumuleaza un volum urias de energie care este apoi ejectat.
Coordonatorul studiului, Eric Schlegel de la Universitatea Texas din San Antonio, a explicat ca, in acest caz, cea mai importanta observatie este aceea ca norii de hidrogen gazos, mai reci, din apropierea gaurii negre, au fost impinsi de ejectiile de gaze superfierbinti, ce emit raze X, provenite din gaura neagra. Lumina rosu aprins, ce semnifica prezenta hidrogenului, a fost detectata pe o fasie ingusta chiar in fata celei mai avansate dintre ejectii, in imagini surprinse si de un telescop din cadrul Observatorului National Kitt Peak din Arizona.
Astrofizicienii sunt de parere ca valurile observate reprezinta de fapt undele de soc cosmice ale unei eruptii foarte vechi - echipa a calculat ca, probabil, valul din spate a avut nevoie de aproximativ 3 milioane de ani pentru a ajunge in pozitia in care a fost detectat, iar cel dinaintea sa de pana la 6 milioane de ani.
"Suntem de parere ca aceste doua valuri reprezinta ramasitele fosile a doua explozii enorme prin care gaura neagra a expulzat o parte din materia inghitita inapoi in spatiul galactic", conform cercetatoarei Christine Jones, co-autoare a studiului, de la Centrul pentru Astrofizica Harvard-Smithsonian. "Astfel de fenomene au un important efect asupra unei intregi galaxii", a adaugat Jones.
