ARCA Space Corporation, compania romaneasca celebra pentru planurile ambitioase in domeniul spatial, se afla in centrul unui scandal european legat de prabusirea sondei Schiaparelli, scrie presa italiana. Agentia Spatiala din Italia acuza forul european ca, pentru a face economii, a incredintat teste esentiale companiei ARCA ce are experienta prea putina in domeniu. La Repubblica face si portretul sefului ARCA, Dumitru Popescu, "teologul" care in 2014 a mutat compania in New Mexico pentru a construi drone si un hoverboard.
Modulul european Schiaparelli "s-a zdrobit de suprafata lui Marte", anunta pe 21 octombrie Agentia Spatiala Europeana (ESA).
Era parte a unui program finantat de europeni si de rusi pentru a explora "planeta rosie" si pentru a gasi dovezi legate de existenta vietii pe Marte. Pierderea sondei a fost o lovitura si ESA (Agentia Spatiala Europeana) a declansat o ancheta ale carei rezultate preliminare au fost anuntate acum cateva zile. Sonda ar fi interpretat in mod gresit datele primite de la senzori, in sensul ca, desi modulul se gasea in realitate la 3,7 km altitudine, datele primite atunci il indicau eronat sub nivelul solului. Practic, Schiaparelli a ajuns cu o viteza mult mai mare decat cea prevazuta pe suprafata lui Marte.
In consecinta, Schiaparelli si-a declansat prea repede parasuta, iar rachetele de aterizare au functionat doar trei secunde, ceea ce a facut ca sonda sa intre in cadere libera si sa se faca praf de solul martian. Mai tarziu, un satelit american a trimis imagini cu craterul format si cu ramasite hardware.
Agentia Spatiala italiana a acuzat ESA ca esecul a venit din cauza unor teste facute defectuos, fiindca in loc sa fie incredintate unei companii cu experienta, au fost lasate pe seama ARCA Space. Ziarul italian La Reppublica scrie ca este o disputa cat se poate de serioasa, fiindca aici nu este vorba de o biata "teava de apa", ci de "mandria tehnologiei europene", o sonda care trebuia sa fie pusa pe Marte, dar care a esuat in vazul intregii lumi.
Aparut pe La Repubblica, raspunsul lui Dumitru Popescu este pe un ton agresiv:
"ASI trebuie sa fie atenta la propriile declaratii daca nu are probe, altfel ar putea sa suporte consecintele. Noi suntem linistiti, am facut tot posibilul: pentru acel test ar fi trebuit sa zburam prea aproape de baza ruseasca de la Sevastopol. Rusia abia ocupase Crimeea si am fi riscat sa declansam un conflict intre Federatia Rusa si NATO"
Presa italiana mai scrie ca ESA a acordat contractul pentru teste companiei ARCA in ideea de a face o economie de un milion de euro, initial testele trebuind sa fie facute de o companie suedeza, scrie Il Messaggero.
La Repubblica face si portretul sefului ARCA, Dumitru Popescu, despre care scrie ca este un teolog visator care-si doreste cu orice pret sa devina o personalitate in stiinta aerospatiala.
Publicatia scrie despre planurile de a castigat premiul Google Lunar XPrize, despre componetele pentru avioane supersonice si despre planurile privind turismul spatial. ARCA Space a fost mereu controversata si s-a aflat in conflict cu Agentia Spatiala Romana care spune despre cei de la ARCA ca sunt incepatori care cauta publicitate cu orice pret. In primavara lui 2013 ARCA a sesizat DNA cu privire la Agentia Spatiala Romana, acuzand lipsa de transparente si conflicte de interese.
In 2014 Popescu a mutat ARCA in New Mexico unde companie construieste drone si hoverboard-uri. Google l-a inclus recent pe Popescu in lista lider-ilor in inovatie in Europa Centrala si de Est.
Pana in prezent, doar americanii au reusit sa plaseze pe Marte dispozitive care au reusit sa functioneze.
Sonda si naveta Schiaparelli, care au efectuat o calatorie de sapte luni inainte de a ajunge la planeta Rosie, formau prima componenta a ExoMars, misiune stiintifica ruso-europeana care cauta indicii ale unei vieti actuale si trecute pe Marte. Misiunea se va derula in doua etape (2016 si 2020).
Este a doua oara cand Europa se lanseaza in "cucerirea" planetei Marte. In 2003, sonda europeana Mars Express a lansat un mini-modul de aterizare, Beagle 2, de conceptie britanica, care a aterizat dar nu a mai dat niciodata semne de viata.
35
4
