O predicție a teoriei relativității generale a lui Einstein a fost testată cu succes în apropierea unei găuri negre supermasive situată în centrul galaxiei noastre, a anunțat joi o echipă internațională de astronomi, citată de AFP.

Teoria relativitatii, testata in apropierea unei gauri negre (redare artistica)Foto: ESO

Pentru prima oară, observările efectuate cu VLT (Very Large Telescope) din Chile au pus în evidență efectele relativității generale asupra unei stele care trece prin câmpul gravitațional intens al acestei găuri negre, a precizat Observatorul European Sudic (ESO).

"La peste 100 de ani după articolul său care prezenta ecuațiile relativității generale, Einstein arată că a avut încă o dată dreptate, într-un laborator mult mai extrem decât își putea imagina", afirmă ESO.

"Am verificat o predicție importantă a teoriei relativității generale în mediul unei găuri negre, respectiv deplasarea spre roșu gravitațională", a explicat Guy Perrin, unul dintre "părinții" instrumentului Gravity care a permis acest rezultat, publicat joi în Astronomy & Astrophysics.

O gaură neagră este un obiect atât de dens încât împiedică scăparea oricărei materii sau a luminii. Este calificat drept supermasivă atunci când masa sa este de la câteva milioane până la cateva miliarde de mase solare.

Centrul galaxiei noastre adăpostește unul dintre acești monștri invizibili, Sagittarius A*, situat la 26.000 de ani lumină de Pământ.

Este înconjurată de un nor de stele care ating viteze vertiginoase atunci când se apropie.

Bazându-se pe Gravity și pe alte două instrumente ale VLT, echipa internațională a studiat una dintre aceste stele, S2, și a observat-o înainte și după trecerea cel mai aproape de Sagittarius A*, care a avut loc în 19 mai.

Când steaua a trecut la 120 de ori distanta Soare - Pământ (mai puțin de 20 de miliarde de kilometri), viteza sa orbitală a atins 8.000 kilometri/secundă, respectiv 3% din viteza luminii. Condiții suficient de extreme pentru ca steaua S2 să sufere importante efecte legat de relativitatea generală.

"Potrivit acestei teorii, un corp masiv atrage lumina (curbează razele luminii) sau încetinește timpul. Acest ultim efect conduce la deplasarea spre rolu în preajma Sagittarius A*", explică Guy Perrin.

"Când steaua se apropie de gaura neagră, apare mai roșie decât este în realitate" deoarece se produce o decalare a lungimii de undă spre roșu, din cauza puternicei atracții gravitaționale a găurii negre", a adăugat el.

Este pentru prima oară când acest efect este măsura de manieră directă pentru câmpul gravitațional intens al unei găuri negre.