Telescopul spațial Hubble a oferit o imagine deosebită cu straturile de gaz în expansiune ale stelei duble Eta Carinae, care se pot vedea în culorile roșu, alb și albastru. Aceasta este imaginea cu cea mai bună rezoluție a acestei stele, captată de telescopul Hubble, scrie Phys.org.

Eta CarinaeFoto: Wikipedia

Steaua variabilă Eta Carinae, situată în constelația Carina, poate fi descrisă ca un foc de articifii în slow motion, care și-a început explozia acum aproape 200 de ani. În anul 1838 Eta Carinae a avut o izbucnire numită Marea Erupție, iar corpul ceresc a devenit în 1844 cea mai luminoasă stea de pe cer, în luna aprilie a acelui an. De atunci steaua a avut schimbări de luminozitate, însă noile imagini de la NASA/ESA Hubble arată priveliștea spectaculoasă pe care steaua încă o oferă și dezvăluie detalii care nu au putut fi observate până acum.

Erupțiile violente nu sunt neobișnuite în istoria stelei Eta Carinae. Sistemul a trecut prin numeroase astfel de erupții, cea mai dramatică fiind cea din 1838. Cea mai mare dintre cele două stele este instabilă și foarte aproape de sfârșitul vieții sale. Aproape fiecare instrument pus la dispoziție de Hubble a fost utilizat pentru a capta imagini cu steaua, în ultimii 25 de ani, rezoluția acestora devenind tot mai mare cu trecerea timpului. Ultimele imagini au surprinss, cu ajutorul camerei Wide Field 3 a telescopului, gazele fierbinți în lumina ultravioletă (văzute în culoarea albastru).

Oamenii de știință știau că materia rezultată din erupțiile anilor 1840 a fost supusă unor temperaturi crescute din cauza unor unde de șoc generate în momentul în care acestă materie s-a ciocnit cu rămășițele erupțiilor precedente. Echipa care a capturat noile imagini se aștepta să găsească lumină roșie, însă o nouă structură a fost descoperită.

"Am descoperit o cantitate imensă de gaz fierbinte emis în timpul Marii Erupții care nu s-a ciocnit încă cu celelalte materii din jurul stelei Eta Carinae", a explicat Nathan Smith de la Observatorul Steward, Universitatea din Arizona, principalul investigator al programului Hubble.

"Cele mai multe emisii sunt localizate unde ne așteptam să fie o cavitate goală. Acest surplus de material se află într-o mișcare rapidă și crește semnificativ energia totală a unei explozii stelare deja foarte puternice."

Noile date sunt importante pentru aflarea cauzelor erupției, deoarece ar putea reprezinta materialul ejectat de stea la scurt timp înainte de expulzarea resturilor care au format nebuloasa.

O altă caracteristică frapantă a noii imagini este legată de liniile vizibile în regiunile albastre ale bulei. Aceste linii apar în locul în care razele de lumină ale stelei trec prin formațiunile de praf împrăștiate la suprafața bulei. Acolo unde lumina ultravioletă atinge praful dens, apare o umbră lungă și subțire care se extinde în gazul din jur.

"Tiparul de lumină și umbră este asemănător cu ceea ce vedem în atmosfera noastră când observăm cum razele de lumină ale soarelui trec prin nori, deși mecanismele prin care lumina stelei Eta Carinae este creată sunt diferite", a afirmat un membru al echipei, Jon Morse, de la Institutul BoldlyGo din New York.