Acum 50 de ani cei trei astronauți ai misiunii Apollo 13 trăiau cele mai grele zile, fiindcă încercau să revină pe Terra după ce o explozie distrusese o parte din navă, la 300.000 km de Terra. Într-o analiză, The New York Times se întreabă dacă s-ar putea întâmpla ceva similar și cu o misiune în ziua de azi. Un răspuns ferm este greu de dat, însă tehnologia din prezent face ca lucrurile să fie mai sigure, dar nu în totalitate. O serie de pericole rămân, dar lucrurile pozitive le depășesc.
Doar 12 oameni au pus piciorul pe Lună, ultimii doi în decembrie 1972. Următoarea misiune nu va fi mai repede de 2024, dar, în contextul aniversării a 50 de ani de la aventura misiunii Apollo 13, ne putem întreba dacă un episod similar se poate repeta.
Cei trei astronauți au reușit după șase zile grele, să revină pe Terra, cu ajutorul indicațiilor echipelor NASA de la sol și datorită priceperii echipajului din navă. A şaptea misiune a NASA din proiectul Apollo şi, totodată, a treia care a avut ca scop aselenizarea unui echipaj, a fost întreruptă din cauza unei explozii care s-a produs într-unul dintre rezervoarele de oxigen, pe 13 aprilie, la 56 de ore de la lansare. După improvizații și manevre complicate, și după o reintrare plină de riscuri în atmosfera Terrei, cei trei au ajuns cu bine pe Pământ, la aproape patru zile de la explozia care a dat totul peste cap.
A existat și o doză de șansă: dacă explozia s-ar fi petrecut mai târziu în misiune sau dacă ar fi distrus și scutul care proteja naveta la intrarea în atmosfera Terrei, era foarte posibil ca cei trei să nu mai revină cu bine.
În prezent sistemele sunt mult mai sigure, senzorii sunt mai numeroși și automatizarea este la un nivel incomparabil mai mare, astfel că multe situații pot fi rezolvate de ”pilotul autonat”. În plus, o uriașă deosebire ține de faptul că acum 50 de ani se comunica extrem de greu cu astronauții și instrucțiunile erau transmise audio și trebuiau notate cu grijă de cei din modul. Astăzi pot fi transmise rapid sub formă de imagini și de video-uri.
Echipajele de la sol ar putea prelua de la distanță comanda unui modul, dacă ar fi nevoie, iar navele spațiale din ziua de azi sunt mai sofisticate și mai fiabile decât cele construite în anii 70.
O altă mare diferență: în prezent pot fi montate multe camere video, astfel că echipajul, dar și oamenii din centrul de comandă de la sol, pot vedea imediat cât de grave sunt stricăciunile. Cei de pe Apollo 13 au auzit explozia, au constatat că sistemele cedează și că este grav, însă au putut vedea ”live” doar trei zile mai târziu cât de grav era avariat modulul de comandă, doar când au părăsit micul modul Aquarius.
Computerul de ghidare de pe Apollo 13 pare antic în ziua de azi, dar la acel moment era vârful tehnologiei. Nu trebuie să uităm însă că oricât de sofisticate ar fi computerele de azi, erorile de soft pot duce la dezastre, iar cel mai recent exemplu din aeronautică este scandalul Boeing.
