Astronomii ESO au descoperit cea mai apropiată gaură neagră. „Doar” 1.000 de ani-lumină ne separă

de I.B.     HotNews.ro
Miercuri, 6 mai 2020, 15:56 Science - Spatiul


Cea mai apropiata gaura neagra
Foto: ESO
Astronomii de la Observatorul European (ESO) au descoperit o nouă gaură neagră, cea mai apropiată de sistemul nostru solar detectată vreodată, situată la 1.000 de ani-lumină, într-un sistem stelar vizibil cu ochiul liber, potrivit unui studiu publicat miercuri.

Gaura neagră este mai aproape de sistemul nostru solar decât oricare alta descoperită până în prezent și face parte dintr-un sistem triplu, cu două stele, care poate fi văzut cu ochiul liber. Echipa a găsit dovezi urmărind cele două stele din apropierea sa folosind telescopul MPG / ESO de la Observatorul La Silla din ESO din Chile.

Ei spun că acest sistem ar putea fi doar vârful aisbergului, întrucât mai multe găuri negre similare ar putea fi găsite în viitor.

"Am fost total surprinși când ne-am dat seama că acesta este primul sistem stelar cu o gaură neagră care poate fi văzut cu ochiul liber", spune Petr Hadrava, de la Academia de Științe a Cehiei din Praga.

„Acest sistem conține cea mai apropiată gaură neagră de Pământ despre care știm până în prezent ”, spune și omul de știință al ESO, Thomas Rivinius, care a condus studiul publicat astăzi în Astronomy & Astrophysics.

Echipa care a observat inițial sistemul, l-a numit HR 6819, ca parte a studiului celor două stele. Cu toate acestea, pe măsură ce și-au analizat observațiile, au fost uimiți când au descoperit un ”al treilea corp”, anterior nedescoperit în HR 6819: o gaură neagră. Observațiile cu spectrograful FEROS de pe telescopul MPG / ESO de la La Silla au arătat că una dintre cele două stele vizibile orbitează un obiect nevăzut la fiecare 40 de zile, în timp ce a doua stea se află la o distanță mare de această pereche”, au declarat astronomii.

Gaura neagră ascunsă în HR 6819 este una dintre primele găuri negre de masă stelară găsite care nu interacționează violent cu mediul lor și, prin urmare, apar cu adevărat negre. Dar echipa i-a putut observa prezența și să-i calculeze masa studiind orbita stelei din perechea interioară. „Un obiect invizibil cu o masă de cel puțin 4 ori mai mare decât a Soarelui nu poate fi decât o gaură neagră”, concluzionează Rivinius, potrivit esor.org.

Prima imagine a unei găuri negre realizată cu succes a fost dezvăluită pe 10 aprilie 2019.

Imaginea a fost obținută atunci de Event Horizon Telescope, o rețea de colaborare științifică în care sunt implicați oameni de știință finanțați de UE. Descoperirea din 2019 marchează o schimbare de paradigmă în ceea ce privește modul în care înțelegem găurile negre, confirmă predicțiile teoriei relativității generale a lui Albert Einstein și deschide noi căi de cercetare a universului nostru.




Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2909 vizualizari

  • +5 (5 voturi)    
    Exista posibilitatea (Miercuri, 6 mai 2020, 16:33)

    Marionete [utilizator]

    Sa avem chiar in sistemul solar o gaura neagra cu o dimensiune a orizontului de numai cativa cm si avand masa de cateva ori mai mare ca Terra. Este o propunere din 2019 pentru a explica de ce avem niste perturbatii gravitationale ale norului lui Oort si totusi nu am observat nici o planeta de mari dimensiuni dincolo de orbitele planetelor mici (Pluto, Sedna, Makemake, etc). Momentan insa nu dispunem de tehnica necesara gasirii unui corp atat de mic ca dimensiuni.
    • +4 (4 voturi)    
      Adaug cate ceva pt ca este interesant (Joi, 7 mai 2020, 1:01)

      Marionete [utilizator] i-a raspuns lui Marionete

      Gaurile negre sunt de mai multe tipuri: stelare (obtinute prin colapsul unei stele gigantice, la terminarea ciclului de fuziune) si supermasive (in centrul galaxiilor). Toate acestea au masa de la zeci la miliarde de ori masa Soarelui. Ideea e ca nu poti avea o gaura neagra cu masa de 4 ori mai mare ca a Terrei pentru simplul motiv ca o stea cu o astfel de masa nu nu exista (e planeta, nu stea, deci nu are fuziune, chiar de ar fi formata din hidrogen pentru ca nu are masa necesara). Si totusi, ar putea un astfel de corp exista? Raspunsul este teoretic si este afirmativ. Aceste gauri negre se numesc gauri negre primordiale si s-au format din cauza unor densitati enorme (orice corp devine automat gaura neagra daca este comprimat sub raza sa Schwarzschild - pentru Terra e aprox 3 cm) in anumite regiuni ale plasmei imediat dupa Big Bang. De fapt aceasta micro gaura neagra (ipotetica) din sistemul solar e mai veche decat orice din sistem si a fost capturata ulterior pe o orbita heliocentrica.
    • +3 (3 voturi)    
      Gaurile negre primordiale (Joi, 7 mai 2020, 1:11)

      Marionete [utilizator] i-a raspuns lui Marionete

      Ar explica un lucru fenomenal si anume o mare masa lipsa din Universul vizibil. O punem pe seama materiei intunecate insa nimeni nu a vazut sau detectat constituenta sa. Stim doar ca interactioneaza asupra materiei normale (din modemul standard al particulelor) prin intermediul celei mai slabe forte: gravitatia. Fireste poate fi un alt tip de materie (ortogonal pe modelul standard), poate fi interactiunea cu un alt univers ce ocupa acelasi spatiu insa in alte dimensiuni sau poate fi explicata daca universul ar fi intesat de miriade de micro gauri negre.

      DAR

      Avem si o problema: O gaura neagra pe masura ce e mai mica pe atat campul sau gravitational e mai divergent si va genera prin efecte cuantice materie reala din nimic. Va scapa particule reale absorbind particule virtuale, pe scurt adica se va evapora prin radiatie Hawking. Cu cat e mai mica, cu atat se evapora mai repede si mai energic. Insa, o gaura neagra primordiala de masa 4-5 ori cat masa Terrei este totusi suficient de mare ca sa fie stabila (sa se evapore lent). Desigur, toate acestea sunt speculatii intrucat depind de niste variabile pe care inca nu le cunoastem. Nimeni in laborator nu a creat micro gauri negre sa verifice evaporarea lor. Totusi, pentru ca universul nu este plin de gauri negre atomice (create tot la Big Band din diferentele de densitate), inseamna fie ca teoria lor de formare e gresita (si nu au aparut) fie ca deja s-au evaporat. Oricum, este un domeniu fascinant si atat de putin cunoscut. Cert este insa ca noi existam aici si datorita gaurilor negre (fara ele nu ar exista galaxii, fara ele nu ar exista supernove care sa imprastie in univers atomi grei din care suntem formati). Fiecare atom de aur din fiecare bijuterie a fost candva parte a unei stele care a explodat ca supernova. Suntem materie stelara.
      • 0 (0 voturi)    
        Poți te rog clarifica (Joi, 7 mai 2020, 16:13)

        trotuar [utilizator] i-a raspuns lui Marionete

        "Cert este insa ca noi existam aici si datorita gaurilor negre (fara ele nu ar exista galaxii, fara ele nu ar exista supernove care sa imprastie in univers atomi grei din care suntem formati)."

        Nu știu niciun model în care o gaură neagră produce o supernovă. Invers da.

        La fel și cu galaxiile, acolo modelele sunt și mai teoretice și greu de verificat.
        • 0 (0 voturi)    
          O metafora (Joi, 7 mai 2020, 23:09)

          Marionete [utilizator] i-a raspuns lui trotuar

          Nu trebuie sa fie stiintifica. Inevitabil insa stelele masive care prin supernova produc gauri negre au presarat universul cu materialele din care suntem alcatuiti. Fara gaurile negre supermasive nu am avea galaxii si deci norii de gaz si praf ar alcatui mai greu planete si stele si deci si viata.


Abonare la comentarii cu RSS
Vremea la


/
Maine:
|

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by